Brânza frământată de Teaca, al 18-lea produs românesc recunoscut și înregistrat la nivel european
Brânza frământată de Teaca se alătură produselor românești recunoscute și înregistrate la nivel European după ce a fost înscrisă în registrul Uniunii de indicații geografice, potrivit Regulamentului (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului. Astfel, Brânza frământată de Teaca a devenit oficial cel de-al 18-lea produs românesc care beneficiază de protecție europeană și al 15-lea cu Indicație Geografică Protejată. 
Brânza frământată de Teaca este un preparat alimentar obținut din lapte crud de vacă, nepasteurizat, prelucrat prin procedee specifice de închegare, dospire, maturare, sărare și frământare. Potrivit documentației, aceasta are formă ovală sau rotundă neregulată, greutatea de aproximativ 0,4 - 2 kg, iar forma și greutatea bucăților este dată de vezica naturală de porc în care brânza frământată este ambalată.
Arealul geografic al produsului este constituit din satul Teaca, comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud și toate etapele fabricării produsului se desfășoară în aria geografică delimitată. Cererea de înregistrare a denumirii „Brânză frământată de Teaca IGP” se bazează pe reputație și know-how-ul transmis din generație în generație în localitatea Teaca, care influențează caracteristicile organoleptice specifice ale produsului.
Caracteristicile produsului nu pot fi reproduse fidel în afara arealului geografic, deoarece ele depind de abilitatea producătorilor locali de a interpreta și controla fiecare fază a procesului prin mijloace senzoriale. Această expertiză a format un nucleu identitar în comunitate, asociind numele produsului cu gustul, textura și calitatea așteptate de consumatori.
Pe lista produselor românești cu indicație geografică protejată se află Magiun de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Țara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Telemea de Sibiu, Cârnați de Pleșcoi, Cașcaval de Săveni, Salata cu icre de știucă de Tulcea, Plăcintă dobrogeană, Pită de Pecica, Cârnați din topor din Vâlcea, Batog de Sturion și Babic de Buzău.
În prezent, România mai are două produse care se află în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene pentru dobândirea protecției Indicației Geografice Protejate, iar în faza de opoziție europeană, pentru dobândirea protecției Specialitate Tradițională Garantată alte nouă produse.
Indicația geografică protejată (IGP) evidențiază legătura dintre regiunea geografică specifică și denumirea produsului, în cazul în care o anumită calitate, reputație sau altă caracteristică poate fi atribuită în mod esențial originii sale geografice. Pentru a beneficia de această etichetă de calitate, cel puțin una dintre etapele de producție, prelucrare sau preparare trebuie să aibă loc în regiune.
Sursă foto: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
