FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Știri > Cașcavalul de Săveni, pe lista produselor cu Indicație Geografică Protejată

Cașcavalul de Săveni, pe lista produselor cu Indicație Geografică Protejată

Cașcavalul de Săveni, o brânză maturată produsă în regiunea Botoșani, a intrat pe lista scurtă a produselor românești cu Indicație Geografică Protejată în UE. Indicațiile geografice permit consumatorilor să aibă încredere și să distingă produsele de calitate, ajutând, de asemenea, producătorii în comercializarea lor.

În anunțul Comisiei Europene, cașcavalul de Săveni este descris ca un produs cu o perioadă lungă de maturare (60 de zile), în urma căreia consistența sa devine onctuoasă și omogenă, culoarea mai pronunțată, iar gustul este ușor amărui, caracterizat prin nuanțe de nucă. Condițiile climatice locale, favorabile dezvoltării pășunilor naturale bogate în floră diversă, contribuie la calitatea laptelui utilizat pentru producția de cașcaval de Săveni.

De altfel, Indicația Geografică Protejată (IGP) arată legătura dintre regiunea geografică specifică și denumirea produsului, în cazul în care o anumită calitate, reputație sau altă caracteristică poate fi atribuită în mod esențial originii sale geografice. Produsele cu IGP pot fi alimente, produse agricole sau vinuri. Pentru a beneficia de această etichetă de calitate, cel puțin una dintre etapele de producție, prelucrare sau preparare trebuie să aibă loc în regiune.

Un raport publicat anul trecut de Comisia Europeană arată că valoarea cumulată a vânzărilor generate de produsele din zone cu indicație geografică protejată ajunsese la 74,76 de miliarde de euro. Datele sunt valabile pentru finalul anului 2017 când studiul Comisiei era bazat pe 3.207 produse protejate din 28 de state membre UE la acel moment. Până la sfârșitul lunii martie 2020, numărul total de denumiri protejate a crescut la 3.322.

Raportul Comisiei Europene arată că există un beneficiu economic clar pentru producători în ceea ce privește comercializarea și creșterea vânzărilor datorită calității și reputației ridicate a acestor produse și a dorinței consumatorilor de a plăti mai mult pentru a obține un produsul autentic.

În România, până la momentul studiului (2017) existau trei produse cu indicație geografică protejată (magiunul de prune Topoloveni, salamul de Sibiu și novacul afumat din Țara Bârsei) și unul înregistrat ca Denumire de Origine Protejată (telemeaua de Ibănești).

Ulterior, lista a fost completată cu încă trei produse, toate ca Indicație Geografică Protejată. Este vorba despre scrumbia de Dunăre (afumată), cârnații de Pleșcoi și telemeaua de Sibiu. Ultimele două au primit certificarea în toamna anului trecut.
Schemele de calitate ale Uniunii Europene vizează protejarea și promovarea caracteristicilor unice pe care le au produsele specifice. Numele acestora fac parte din sistemul european de drepturi de proprietate intelectuală, protejându-le în mod legal împotriva imitării și abuzului.

Uniunea Europeană a încheiat peste 30 de acorduri internaționale care permit recunoașterea multor indicații geografice ale Uniunii și în afara spațiului comunicat. Indicațiile geografice joacă un rol din ce în ce mai important în negocierile comerciale dintre UE și alte țări. De asemenea, Comisia Europeană alocă în jur de 50 de milioane de euro în fiecare an pentru promovarea produselor de calitate în întreaga lume.

 

Știri asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content