Viitorul va fi verde sau nu va fi deloc
Tendința de a trăi sănătos atrage din ce în ce mai mulți consumatori la nivel global, cu efecte vizibile și pe plan local. Accesul la hrană sănătoasă, calitatea produselor și chiar impactul pe care acestea îl au asupra mediului intră, încet dar sigur, pe lista de preocupări și criterii care influențează achiziția bunurilor de larg consum. ![[P] Viitorul va fi verde sau nu va fi deloc](https://static.revistaprogresiv.ro/uploads/2019/04/snrb.webp)
Totuși, în contextul în care a fi și a trăi sănătos se află în strictă legătură cu obiceiurile de consum, cumpărătorul preferă să se așeze la intersecția dintre stil de viață sănătos și comoditate și să găsească direct la raft alternative fresh, eco, bio sau organice.
Luând în calcul statisticile privind nivelul de poluare al Planetei și viteza accelerată de consum a resurselor, dezideratul pentru o viață bio e mai degrabă utopic. Asta pentru că grija față de propria persoană e strâns legată de grija pentru mediul înconjurător, aceste două „case” (corp și planetă) în care trăim cu toții, indiferent de ce parte a baricadei ne aflăm: consumatori, retaileri, producători sau organizații de mediu.
De la achiziționarea de alimente nemodificate genetic în ambalaje biodegradabile și aplicații care măsoară calitatea aerului, până la transportul cu bicicleta, plantat copaci și reciclare, trendul arată că lucrurile o iau în direcția...verde sau n-o mai iau deloc.
Adio, BIO
În ceea ce privește natura, principiul „ce semeni, culegi”, sau cum zic vesticii „what goes around... comes around” funcționează negreșit. O baterie aruncată azi la întâmplare, plantează automat „semințe” de cadmiu, mercur sau litiu, din care se vor crește viitoare plante. Ingerate de animale, apoi de om, prin lanțul trofic, substanțele toxice ajung înapoi la noi, doar că într-o formulă mult mai periculoasă și mai toxică. Și pentru că nimeni nu vrea să mănânce baterii, conștientizarea impactului negativ al acestor mici bombe ecologice, determină adesea comportamente mai responsabile, cum ar fi colectarea selectivă.
Responsabilitatea socială, o cerință obligatorie chiar și pentru magazinul de la colț
Iar dacă pentru consumator e important, atunci devine și pentru producător. Companiile mari au înțeles de mult acest lucru și au creat divizii bio, mai prietenoase cu natura și omul, au schimbat ambalajele și au dezvoltat programe de CSR prin care repară sau compensează consumul excesiv de resurse (energie, plastic, hârtie ș.a) pe care l-au produs.
Însă responsabilitatea socială nu mai e de mult caracteristică doar brandurilor mari. Nu e nevoie să aveți un business arhicunoscut ca să vă preocupe protecția mediului și să luați măsuri pentru binele comunității în care activați. Aspecte precum reciclarea și sustenabilitatea au devenit importante și pentru comercianții mai puțin renumiți. O dată, din considerente ecologice, dar mai ales din punct de vedere legal.
Legislația din ce în ce mai restrictivă
Și în România au apărut și continuă să apară restricții pe care comercianții sunt obligați să le respecte. Interzicerea pungilor de transport din plastic subțire și foarte subțire și reintroducerea garanției la sticlă sunt printre cele mai recente. Mai mult decât atât, din 2022 garanția pentru ambalaje va trebui achitată de comercianți și pentru ambalajele nereutilizabile (sticlă, plastic sau metal) cu volume cuprinse între 0,1-3 litri.
De ani buni există legi și în privința gestionării bateriilor și acumulatorilor uzați și echipamentelor electrice defecte. HG nr.1132/2008 prevede ca orice magazin care comercializează baterii să accepte să primească în mod gratuit bateriile și acumulatorii uzați, aduse în punctele de colectare de către consumatori și de a le preda ulterior către un sistem organizat.
Aceeași condiție este valabilă și când vine vorba de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE-uri), unde lucrurile sunt chiar mai complicate. Potrivit OUG5 /2015, la furnizarea unui produs nou, la solicitarea cumpărătorului, distribuitorii sunt obligați să preia DEEE în sistem ,,unul la unul”, în mod gratuit, în aceleași conditii precum cele de livrare a produsului nou (dacă echipamentul este de tip echivalent și a îndeplinit aceleași funcții ca echipamentul nou furnizat) și să informeze cumpărătorul despre această posibilitate înainte de achiziționarea produsului.
Chiar și așa, când vine vorba de reciclarea deșeurilor de echipamente electrice sau baterii, România este codașa Uniunii Europeană. Printre cauze, se numără infrastructura deficitară și lipsa de informare a populației privind necesitatea reciclării.
Retailul de proximitate, o soluție
Puteți fi actori cheie în privința infrastructurii și informării, oferindu-le consumatorilor soluții la îndemână pentru reciclare. Astfel, la nivel local, veți contribui la eliminarea riscului provocat de substanțele periculoase din baterii și aparatele electrice care ajung în natură.
O manieră foarte simplă (și gratuită) de a deveni „mai verde” este prin amplasarea cutiilor de colectare în magazinul dvs., și integrarea și în rețeaua „Unde Reciclăm”. 
Prin intermediul aplicației mobile, „Unde Reciclăm” (prima hartă interactivă a reciclării ce integrează peste 5000 de puncte de colectare pentru deșeurile electrice și a bateriile uzate) clienții vă pot „vedea” pe hartă, și mai ales pot recicla, simplu și ușor deșeuri electrice sau baterii, aducând un beneficiu enorm mediului înconjurător pe termen lung.
Instalați obiceiul reciclării în comunitatea locală și solicitați cutii de colectare pentru baterii uzate și DEEE-uri mici. Pentru toate detaliile vă invităm să accesați www.reciclamimpreuna.ro
De 10 ani, branduri mari și mici, comercianți sau retaileri locali, se alătură mișcării #ReciclămÎmpreună, inițiată de Environ și SNRB îndeplinindu-și obligațiile legale și promovând reciclarea în rândul clienților pe care îi servesc.
