Dublare de business și focus major pe segmentul de retail pentru Tazz
În ciuda contextului dificil, pentru Tazz, platforma de food delivery care face parte din grupul eMAG, ultimele luni au adus dinamici pozitive, miza pentru anul financiar 2023 fiind dublarea cifrei de afaceri. Pariul Tazz pentru perioada următoare reprezintă însă creșterea zonei de retail, prin listarea comercianților specializați și a celor independenți, dar și a celorlalte mari lanțuri de retail ce lipseau din platformă, precum Penny, Profi și Carrefour, până la finalul acestui an, după cum a povestit Alin Șerban, CEO Tazz. 
Cum arată cifrele din 2023 pentru Tazz? A fost un an bun, în ciuda contextului volatil?
A fost un an bun, suntem în grafic cu ce ne-am prognozat. Anul nostru financiar se termină în aprilie 2024, dar în perioada ianuarie–septembrie 2023, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, am înregistrat un avans de 20% al volumului tranzacționat în platforma Tazz. Cred că pentru tot anul financiar vom avea o cifră de afaceri dublă față de anul anterior. Principalii factori de creștere au fost volumele mai mari, dar și creșterea bonului mediu cu până la 30%. În toată această perioadă am atins un maxim istoric la nivelul numărului de parteneri înregistrați în platformă, în creștere cu 27% față de anul anterior. Cea mai mare creștere a venit din zona de retail, unde numărul partenerilor listați s-a majorat cu 37%. Avem în prezent în jur de 10.000 de parteneri listați pe platformă. Dintre aceștia, 8.000 sunt din zona de HoReCa, iar restul de 2.000 sunt retaileri alimentari, băcănii, florării, măcelării, sex-shopuri etc. În plus, oferim livrare rapidă la o selecție de peste 15.000 de produse din showroomurile eMAG din 16 orașe din țară. În total, suntem prezenți și livrăm din 33 de orașe din țară, cele mai active fiind, desigur, București, Timișoara și Cluj. Aplicația noastră are acum în jur de două milioane de instalări și targetăm să terminăm acest an financiar cu 3,4 milioane de downloads. Valoarea totală a tranzacțiilor prin Tazz, deși o să depindă foarte mult de dinamica din ultimele luni, va ajunge la 300 milioane de euro în acest an.
Cum stau lucrurile dacă ne raportăm la profitabilitate?
Tazz înregistrează în continuare pierderi. Majoritatea jucătorilor din food delivery sunt pe pierdere pentru că în acest domeniu investițiile se fac pe termen lung, între cinci și zece ani. Planul de business Tazz se întinde pe zece ani. Acum revizuim în fiecare an prognozele, dar avem și planuri pe termen scurt, din trei în trei ani. În funcție de aceste pierderi, se poate face o idee despre investițiile totale în Tazz. Însă lucrurile evoluează bine, iar anul acesta am reușit să scădem pierderile Tazz cu aproximativ 40-50%. În următorul an financiar vom ajunge la breakeven.
Ce a determinat dinamica bună înregistrată în rândul listării partenerilor din retail în platformă?
Anul acesta am avut un focus foarte mare pe partea de non-food (parteneri non-HoReCa), unde am avut o creștere foarte mare, de 37%, față de verticala food, unde creșterea a fost de 27%. Dacă până acum ne-am concentrat foarte mult pe livrarea de la restaurante, anul acesta am făcut schimbări majore pe partea de user experience pe segmentul de non-food: cum arată aplicația, cum poți comanda mai ușor etc. După ce am rezolvat partea tehnică, am căutat să aducem mai mulți parteneri. De aici a provenit creșterea numărului de parteneri din retail listați pe Tazz. De asemenea, la nivel internațional se observă o creștere a apetitului consumatorului și pentru alte produse, în afară de mâncare gătită, care să le fie livrate direct acasă. Noi am simțit această creștere, ne-am pregătit pentru ea, am pus la punct aplicația, au venit partenerii și acum continuăm dezvoltarea acestei verticale.
Citește și: Alin Șerban, managerul care „livrează” ce e mai bun din corporație și antreprenoriat colegilor săi
Din total business Tazz, cât reprezintă food vs non-food și care este creșterea pe cele două verticale de business?
Zona de HoReCa reprezintă 90% din business, din perspectiva volumelor, dar și a valorii, și vrem să ajungem la 80%, iar 20% să reprezinte non-food, într-un interval de un an. Creșterea Tazz anuală este de aproximativ 20% în termeni volumici, adică comenzi, dar pentru că mare parte din businessul Tazz reprezintă livrarea de la restaurante, anul viitor ar trebui să crească mai mult segmentul de groceries. Pentru anul financiar 2024, de exemplu, deși estimăm un ritm de creștere de 20% pentru Tazz, pe non-food mizăm pe un avans între 35% și 40%. Este și normal să avem un ritm de creștere mai mare, pentru că nu am avut focus până anul acesta pe această verticală, rata de creștere fiind de 10-12%. Lucrurile se vor schimba major de la anul, pentru că, pe lângă retailerii mari listați în Tazz, punem preț și pe jucătorii mici, de proximitate, pe comercianții specializați, brutării, florării, măcelării, care se pot diferenția clar de marile lanțuri de retail alimentar în relația cu consumatorii.
Cum arată coșul de cumpărături pe verticala de groceries și despre ce valoare vorbim?
În medie, coșul de cumpărături din categoria non-food are o valoare de aproximativ 160 de lei. Vorbim de aproximativ 11 produse, spre deosebire de zona de HoReCa, unde o comandă are în jur de două-patru produse, iar valoarea bonului este de 85 de lei. Am înregistrat o creștere de circa 30% a bonului față de anul anterior. Este un coș de conveniență, care cuprinde cumpărături uzuale, de impuls, dar și de nevoie imediată, precum apă, țigări, produse fresh. Avem și clienți care își fac un coș săptămânal mai mare, cu mai multe produse și cu o valoare considerabil mai mare, însă nu aici este focusul nostru, nu este modelul nostru de business; deoarece noi suntem condiționați de volumetrie, e dificil să livrezi o comandă de 25 de kg într-o geantă pe care un curier o transportă pe scuter. De aceea nu încurajăm aceste comenzi mari, preferăm să ne concentrăm pe conveniență. Noi suntem un pure marketplace, nu avem magazinele sau depozitele noastre, colaborăm cu partenerii de la care livrăm și vrem să rămânem așa.
În afară de marile lanțuri de retail, din ce alte nișe provin magazinele listate pe Tazz și cum arată segmentarea când vine vorba de vânzări?
Avem băcănii, farmacii, avem chiar și o clinică dentară de unde clienții își pot achiziționa vouchere. Avem retaileri sportivi. Nu am avut un focus foarte mare în zona de fashion, dar e un segment la care ne uităm atent și îl luăm în considerare pentru anul următor. Marile lanțuri de retail fac în jur de 5% din cifra de afaceri a Tazz, iar din segmentul non-food, retailerii mari reprezintă peste 60% din vânzări.
Ce alte lanțuri de retail plănuiți să listați în perioada următoare?
Din majoritatea lanțurilor mari de retail, mai avem trei companii care nu sunt prezente pe Tazz și cu care suntem în discuții foarte avansate. Este vorba despre Profi, Penny și Carrefour. Cât despre Lidl, am fost în discuții și cu ei, dar strategia lor internațională nu merge în direcția extinderii în online, cel puțin deocamdată. Discuțiile cu cei trei retaileri se vor concretiza până la finalul acestui an și, practic, vom avea listate toate marile lanțuri de retail. Pe lângă acestea, mai avem rețele locale și aici purtăm negocieri pentru listare. Acum avem aproape 2.000 de puncte de vânzare listate pe Tazz; dacă reușim să încheiem colaborări cu cei trei retaileri și câteva rețele românești, numărul lor practic se dublează. De aici și creșterea pe care o țintim anul viitor cu verticala de non-food, de 35-40%.
Cum stau lucrurile când vorbim de extinderea la nivel național și, de ce nu, în afara țării?
În momentul de față acoperim 33 de orașe din țară. Planul este ca în 2024 să ne extindem în alte 10-15 orașe din România. Țintim locații cu 50.000 de locuitori. Cât despre extinderea din afara țării, vrem să ieșim cu brandul Tazz în regiune, vizăm în special Bulgaria, dar, înainte de a face asta, avem nevoie să fim puternici în țara de origine, iar în România încă este loc de creștere. Mai mult, piața locală este de trei, patru ori mai mare decât Bulgaria sau Ungaria. Decizia de a ne extinde la nivel internaţional ține și de planurile pe care grupul eMAG le are. Cred că anul viitor vom lua o decizie privind intrarea într-o altă piață cu brandul Tazz.
O altă noutate o reprezintă intrarea Tazz pe piața de retail media. Cum vedeți acest segment de business și ce alte planuri de dezvoltare aveți în 2024?
Suntem activi pe zona de retail media, în principal cu partenerii mari din aplicație, dar vrem să dezvoltăm această linie de business și mai mult anul viitor și să oferim această posibilitate tuturor partenerilor din Tazz. Pe lângă monetizarea traficului din aplicație, ne dorim să ajutăm brandurile să stabilească legături autentice cu clienții, așa cum o fac în retailul fizic, dar sub umbrela digitală facilitată de aplicație. Pentru asta, lucrăm la dezvoltarea unor tooluri specializate care vor putea răspunde la nevoile partenerilor. Tot sistemul de retail media este dezvoltat in house. LaaS (Logistics as a Service) este un nou serviciu pe care îl lansăm în această perioadă, prin care companiile își externalizează logistica și funcțiile de delivery către furnizori de servicii specializați, obținând acces la soluții logistice scalabile, eficiente din punctul de vedere al costurilor și flexibile, pe baza unui tarif de livrare agreat. Practic, în loc să-și dezvolte singure un sistem de livrare, folosesc soluția tehnică construită și optimizată constant de Tazz. Facem deja logistica pentru retaileri precum Pizza Hut, KFC, eMAG sau Flanco, dar vrem să ne extindem. Putem asigura logistica și pentru restaurantele care vor să vândă online, însă fără a se lista pe Tazz.
