Retailerii independenți, la masă cu legiuitorii
Ce părere aveți despre actuala legislație în vigoare – comercială, fiscală, de reglementare a relației cu consumatorii etc. – care privește direct industria de retail și FMCG?
Angela Preoteasa:Cred că o mare parte dintre legiuitori suferă de lipsa experienței practice, ceea ce face ca textele de lege să fie parțial inaplicabile și să creeze confuzie. De exemplu, Ordinul Nr. 159/2015 pentru stabilirea modelului și conținutului anunțului de atenționare a clienților referitor la obligația de respectare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.
Pe lângă elementele de neconstituționalitate referitoare la instigarea la însușirea fără plată a unui bun care este proprietatea comerciantului, textul ordinului nu ține cont de secvențialitatea procesului de cumpărare. Ceea ce descrie textul actului normativ, adică însușirea bunului de către cumpărător fără a-l plăti dacă nu se elibereaza bon fiscal, este practic imposibil deoarece bonul fiscal se emite după încasarea cu numerar sau card. Acesta este un singur și mic exemplu, dar legislația specifică este plină de astfel de neclarități care conduc în practică la ineficiență și tensiuni inutile.
Feliciu Paraschiv:Legislația în domeniu este deosebit de stufoasă și laborioasă, s-ar putea renunța la cel puțin jumătate din ea fără consecințe grave asupra bunei desfășurări a activităților specifice din retail. Spre exemplu, la ce folosește Registrul unic de control? Care este utilitatea lui? Într-adevăr acolo organele de control notează toate controalele pe care le fac la un agent economic. Ca să ce? Pentru ce? Nu a venit nimeni niciodată în control ca să verifice în acest registru cine și de câte ori a făcut control, dacă au fost făcute prea multe sau prea puține controale la o locație. Și totuși dacă nu ai acest registru, primești amendă. La fel ca acesta mai sunt o mulțime de acte normative care nu au aplicabilitate practică, sunt inutile și îngreunează activitatea economică.
Marius Ilie:În privinta relațiilor comerciale din piață, legislația stabilește cadrul, însă răspunderea morală în legătură cu modul de desfășurare a actelor de comerț trebuie să fie a părților implicate, respectiv producători-furnizori și retaileri-clienți. Depinde de marii producători dacă aleg să abordeze piața cu politici comerciale echidistante în relația cu toți jucătorii din retail, fie modern sau tradițional.
Fiscalitatea este apăsătoare, taxele sunt prea multe, suntem dezavantajați de cota mare de TVA, taxele pe salarii sunt mari, în condițiile în care costul cu forța de muncă este cea mai mare cheltuială în domeniul nostru de activitate.
Când a fost cel mai recent control pe care l-ați avut și cu ce s-a soldat?
Angela Preoteasa: În ultima lună am avut un control tematic care urmărea existența certificărilor bio pentru produse. Vizita a fost scurtă, eficientă, civilizată.
Feliciu Paraschiv: Chiar astăzi (24 martie 2015 – n.red.) la Paco Supermarket 2 Stejari, am avut control DSV/ ANSVA pentru stabilirea gradului de risc al magazinului. S-a finalizat cu procesul verbal și factura tăiată de la dumnealor către noi.
Marius Ilie:Avem acțiuni de control din partea autorităților lunar, indiferent că vorbim de DSVSA, ANPC, DSP, Poliție, Poliția Economică, ISU, ANAF, Direcția Vămilor, Garda de Mediu sau Direcția Agricolă. Încercăm să ne adaptăm permanent cerințelor, astfel încât putem spune că au fost foarte rare situațiile care s-au soldat cu procese verbale de contravenție.
Ați apelat vreodată la serviciile unui avocat pentru a ieși dintr-o situație delicată?
Angela Preoteasa:Nu.
Feliciu Paraschiv: Nu nu am apelat niciodată la serviciile unui avocat, am plătit întotdeauna amenzile și ne-am văzut în continuare de drum. Pentru noi contestarea unei amenzi înseamnă timp pierdut și un mare și profund sentiment de dezamăgire.
Marius Ilie: Din fericire nu ne-am confruntat cu asemenea situații.
Credeți că managerii de magazine independente își cunosc drepturile și sunt la fel de bine pregătiți să se apere ca retailerii internaționali?
Angela Preoteasa:Cred că nu cunoașterea drepturilor este determinantă, ci capacitatea asocierii, așa cum este cazul retailerilor mari, reprezentați de o asociație puternică. Cred de asemenea că cea mai bună „apărare” este operarea în condiții de strictă legalitate.
Feliciu Paraschiv:Cu siguranță managerii de magazine independente nu-și cunosc drepturile și nu sunt capabili să se apere cu aceeași putere ca și retailerii internaționali, motiv pentru care ei sunt ținta sigură a controalelor, de unde și numărul de controale mai mare la noi decât în IKA.
Marius Ilie: Sunt convins că proprietarii de mici afaceri nu își cunosc foarte bine obligațiile și drepturile și probabil există reprezentanți ai autorităților de control care profită de pe urma acestor situații, în loc să informeze și să consilieze.
Care este cel mai sensibil aspect legislativ pentru dvs. în urma experienței de-a lungul anilor și unde simtiți nevoia ca lucrurile să se schimbe?
Angela Preoteasa: Fără a fi specifică retailului, povara costului forței de muncă ca urmare a taxării excesive diminuează capacitatea de dezvoltare a businessului și limitează investiția operatorilor în dezvoltarea profesională a angajaților.
Feliciu Paraschiv:Cel mai deranjant lucru este subiectivitatea cu care organele de control interpretează legea. Poți să iei o amendă mare pentru simplul fapt că nu ai un afiș pe geam. Controalele ITM de asemenea au un caracter înfricoșător în Vrancea, nu știu dacă este la fel și în alte județe, dar la noi e ceva aparte: intră în magazin mai mulți inspectori și fără să discute cu conducerea magazinului împart în mare grabă și cu vădită asprime pe chip fluturași tuturor angajaților care trebuie să completeze pe loc. Fluturașii au rubrici neclare spre exemplu „Salariul primit...”, fără să specifice dacă e vorba de brut, net, cu sau fără bonuri de masă, cu sau fără sporuri. A doua zi administratorul primește invitație și pierde o zi pe la sediul ITM, dând explicații.
Marius Ilie: În privința fiscalității, lucrurile trebuie orientate către sprijinirea și nu către închiderea afacerilor. Guvernanții trebuie să facă modele de simulări pe sectoare de activitate și pe dimensiuni ale afacerilor și să își dea seama că este foarte greu să te dezvolți și să progresezi după ce ai plătit toate taxele și impozitele.
Ce întrebare ați pune sau ce recomandare ați face organelor statului în ceea ce privește domeniul dvs. de activitate?
Feliciu Paraschiv:De ce amenzile și sancțiunile nu sunt în concordanță cu cifra de afaceri? O amendă de 15.000 de lei pentru un comerciant mic îl poate duce la faliment, iar pentru un comerciant mare este insignifiantă.
Marius Ilie: „Știați că în calitate de agenți economici generăm o parte din bugetul necesar funcționării instituției dvs.?”, aș întreba, retoric, desigur. Atitudinea autorităților de control trebuie să se schimbe. Suntem contribuabili, celule de bază ale economiei, plătim taxe și impozite, realizăm și declarăm profit pe care îl reinvestim local, oferim locuri de muncă și avem nevoie de consiliere, suport, îndrumare din partea lor, nu de atitudine ostilă și poziții de forță.
Ce părere aveți despre măsurile fiscale aflate pe agenda de discuție a Guvernului (reducerea cotei unice la 14%, reducerea TVA la 9% pentru anumite produse, scăderea accizelor la carburanți și băuturi alcoolice, reducerea la 20% a TVA pentru toate produsele) și care dintre ele credeți că ar avea un impact direct în revigorarea consumului și vânzărilor?
Angela Preoteasa:Atât în cazul TVA, cât și al accizelor, reducerea taxelor cu urmarea firească a reducerii prețului la raft poate fi o măsură de tip „win-win”. Are de câștigat statul, prin creșterea gradului de colectare, comerciantul, prin creșterea vânzărilor și rotația accelerată a stocurilor, dar și consumatorul care plătește mai puțin și poate să cumpere mai mult sau produse de calitate superioară.
Feliciu Paraschiv:Cu siguranță reducerea cotelor de TVA, problema pe care mi-o pun eu însă este dacă există o strategie pe termen lung. Să mă explic. Aceste reduceri de TVA vor crea o gaură în buget cu siguranță. De unde acoperim acest deficit? Nu vreau să fie acoperit din împrumuturi externe și să lăsăm o povara mai mare copiilor noștri. Prin urmare, dacă există altă strategie, dacă se găsesc alte surse de finanțare sau se reduc și cheltuielile bugetare în aceeași măsură, micșorările de TVA sunt binevenite.
Marius Ilie:Așteptăm cu interes implementarea măsurilor enunțate mai sus. Reducerea TVA-ului va impulsiona cu certitudine consumul, va genera revigorarea producției și comerțului și va asigura o poziție mai competitivă pentru producătorii autohtoni de produse de bază în piața europeană. Reducerea cotei unice ne va permite să ne capitalizăm și să ne dezvoltăm, oferindu-ne un plus de șanse. Jucătorii multinaționali din economia noastră au la dispoziție alte pârghii pentru profituri declarate cât mai mici realizate cu încasări cât mai mari. Sigur, toate măsurile de relaxare fiscală vor aduce beneficii economiei doar dacă sunt dublate de îmbunătățirea gradului de colectare a taxelor și impozitelor.
Simțiți nevoia de un cadru legislativ care să reglementeze mai bine relațiile comerciale dintre retaileri și furnizori?
Angela Preoteasa: Nu, intervenția statului în relațiile comerciale ar trebui să se materializeze mai mult în prevenirea și combaterea practicilor comerciale ilegale, pe baza legislației deja existente, decât să modifice frecvent cadrul legislativ.
Feliciu Paraschiv:Este absolută nevoie de realizarea unui cadru legislativ care să stabilească și să reglementeze relațiile comerciale dintre retaileri și furnizori. Spre exemplu, este nevoie să fie definit din punct de vedere legislativ ce este prețul de listă (sub care nu se poate vinde un produs pentru că se ajunge sub prețul de fabricație). De asemenea, este nevoie să se stabilească foarte clar și să se legifereze termenele de plată maxime ce nu pot fi depășite și să se constituie garanții pentru acordarea lor.
Retailul a atins o situație fără precedent în care toate rețelele sunt împrumutate la furnizori și la producători cu sume fabuloase pe care nu le mai pot returna pentru că le-au folosit pentru noi deschideri. Cu siguranță acest lucru se găsește în prețul produselor la producători care sunt obligați să suporte această presiune financiară pe de o parte și să se pună la adăpost pe de altă parte de riscurile finanțării negarantate fără precedent a retailului.
Marius Ilie:După cum am menționat, principala responsabilitate în acest sens o au părțile implicate în negocieri. Dacă există din partea furnizorilor verticalitate, consecvență și sunt aplicate criterii sănătoase pentru toți comercianții – fie internaționali, fie tradiționali –, atunci totul decurge corect. Pe de altă parte, dacă furnizorii cedează la presiunile retailerilor internaționali și nu asigură acces la mijloace concurențiale echitabile clienților tradiționali, se va accentua decalajul dintre comerțul internațional și cel tradițional. Cadrul legislativ a fost foarte permisiv în privința extinderii rețelelor internaționale, cu repercusiuni în restrângerea comerțului tradițional.
Credeți că vom asista la o îmbunătățire a cadrului legislativ în 2015?
Angela Preoteasa: Cu excepția noului Cod Fiscal care sper că va fi adoptat cât mai curând, nu cred că actualul legislativ are capacitatea de a îmbunătăți cadrul legislativ.
Feliciu Paraschiv:Nu cred că vom asista în anul 2015 la o îmbunătățire semnificativă a cadrului legislativ destinat comerțului, probabil vom merge așa cum am mers și până acum.
Marius Ilie:Avem nevoie urgentă de o relaxare a fiscalității și de o schimbare de atitudine din partea instituțiilor statului față de comercianții care respectă legile.
