Prăvălia Penciu, mixul dintre inspirația franțuzească și autenticul românesc
„Se spune că în crize se nasc afacerile de succes”, declară fondatorii Prăvăliei Penciu care au decis că, după un an pandemic, este momentul oportun să pună pe picioare un business de familie. Dacă inițial au luat în calcul un bistro, vizitele dese în Franța le-au îndreptat atenția spre o zonă mai puțin nișată. O prăvălie pentru care s-au inspirat din boulangeriile de pe valea Loarei și pe care au gândit-o ca pe o punte de legătură cu tradițiile românești.
Inaugurată la jumătatea lunii februarie a acestui an, Prăvălia Penciu a reușit deja să adune în jurul său o comunitate importantă de producători locali, din zonele rurale ale României, pentru care afacerea familiei Penciu reprezintă fereastra spre capitalism. Într-un spațiu de 77 de metri pătrați aflat pe Șoseaua Iancului 33, și-au găsit loc nu mai puțin de o mie de produse de la 60 de producători locali aflați „în toate colțurile țării”.
„Majoritatea sunt oameni tineri și frumoși. 75% dintre ei au între 30 și 40 de ani și au decis să renunțe la joburile din corporație și să se orienteze spre antreprenoriat, să dezvolte acest sector al produselor tradiționale. După cum spuneam, aducem produse din toate colțurile țării, dar cel mai mult din Târgu Mureș și Târgu Secuiesc, pe zona de mezeluri și brânzeturi, acestea fiind de altfel și cele mai căutate produse. Pe parte de băuturi, pe lângă vinurile dedicate acestui canal de vânzare, avem pălincă și țuică, avem și o selecție destul de mare de siropuri naturale, sucuri bio și sucuri de la singurul producător din România care are autorizație pentru a comunica «100% natural», fiind producător de suc și limonadă naturale - Premium Fruct. Există și foarte multe produse din zona Buzăului atât pe brânzeturi, cât și pe mezeluri, există produse din zona Galațiului, de la Liești pe partea de brânzeturi, pâine din Covasna, din Sf Gheorghe. Iar pe zona de pateuri și zacuscă avem produse de specialitate din Brașov, Sâmbăta de Sus”, povestește Răzvan Penciu.
În topul celor mai căutate produse, pe lângă mezeluri și brânzeturi, urmează zacusca și dulcețurile, iaurturile și lactatele naturale. „Laptele vândut în băcănie este foarte diferit de laptele de la raftul supermarketului. Este un produs foarte căutat, cu termen de expirare de doar patru zile. Avem foarte mulți clienți care vin pentru produsele lactate, în special pentru copii, pentru mezeluri cu etichetă curată, pe care le pot da celor mici. Și cred că pe ultimul loc se află băuturile, adică berea artizanală și vinurile”, completează Răzvan.
ÎN IMAGINI: Jumbo Goor, un concept care pune în centru sustenabilitatea
Prăvălia Penciu, business gândit pe termen lung
Pentru a deschide prăvălia, familia Penciu a alocat 35 de mii de euro, bani pe care estimează că nu îi va recupera mai devreme de trei ani, din moment ce businessul funcționează cu o singură locație. Planul pe termen lung ia în calcul și extinderea cu încă două locații pentru că, spun fondatorii, din punct de vedere financiar, o singură locație nu generează suficiente volume încât să poți amortiza investiția, să îl faci un business profitabil. „Momentan este o afacere mică, de familie, așa cum ne-am dorit-o. În mod evident, ca orice antreprenor, îmi doresc mult să crească businessul și, din punct de vedere gross profit, se cunoaște când ai măcar trei locații. Ca trend, uitându-mă la celelalte băcănii, am făcut un research destul de amănunțit, există acest succes. Adică ele au reușit ca între opt luni și un an să își deschidă o a doua locație, ba chiar a treia locație. În fiecare cartier ar exista nevoia unei băcănii, că de supermarketuri avem deja parte la tot pasul”, spune Răzvan Penciu.
Familia Penciu a îmbrățișat conceptul de băcănie pentru că erau consumatori, cumpărau doar produse de băcănie și își doreau să afle poveștile din spatele acestora. Spun că alegeau mereu produsele cu etichetă curată, fabricate în România. Deși recunosc că, în realitate, este destul de antrenant să lucrezi cu producători locali care unii sunt mici, chiar foarte mici, 90% dintre ei au povești frumoase în spate și au decis să își asume riscul pentru că sunt de părere că ar trebui să existe acest ajutor pentru producătorii locali. Fondatorii au gândit singuri conceptul, căutând surse de inspirație pentru design inclusiv pe Pinterest. Trei luni a durat căutarea unui spațiu comercial care să se potrivească cu dorințele lor și la fel de mult a durat să găsească și un nume potrivit. Nu își doreau să fie o simplă băcănie, ci să te ducă cu gândul mult mai aproape de comunitățile mici, rurale. De aici și numele de „prăvălie”. „Am făcut research pe competiție, am analizat producători, am căutat spațiu comercial bun și am decis să deschidem. Ne adaptăm pe parcurs. Sigur că ne-a afectat programul redus pe perioada restricțiilor și schimbarea obiceiurilor de consum, dar ne ajută să învățăm mai repede”, spun fondatorii prăvăliei.
Citește articolul completAICI.
