Ionuț Georgescu, FEPRA: Industria de reciclare nu duce lipsă de tehnologie, ci de încredere
Industria reciclării din România a evoluat semnificativ în ultimii ani, însă provocările legate de trasabilitate și transparență rămân importante. Digitalizarea și parteneriatele sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor de reciclare, consideră Ionuț Georgescu, fondatorul FEPRA, grup care a investit peste zece milioane de euro în reciclare în ultimii trei ani și pregătește următoarea etapă de dezvoltare: extinderea regională. 
Dacă ne uităm retrospectiv la cei 13 ani de activitate ai FEPRA, care au fost momentele și schimbările care au redefinit piața gestionării deșeurilor din România?
Activez în acest domeniu de aproape 20 de ani și am avut șansa să văd piața din mai multe perspective: ONG, expert legislativ, reprezentant al administrației publice și antreprenor. La început, România era în etapa de construire a sistemului de responsabilitate extinsă a producătorului, iar după aderarea la Uniunea Europeană am încercat să recuperăm întârzieri importante. În 2013 am lansat prima companie din grupul care avea să devină FEPRA, iar de atunci piața a trecut prin numeroase transformări. Unele au fost generate de reglementări, altele de investiții și de maturizarea actorilor din industrie. Printre cele mai importante momente aș menționa consolidarea sistemului de responsabilitate extinsă a producătorului, profesionalizarea actorilor din piață și, mai recent, implementarea Sistemului Garanție-Returnare.
Care considerați că a fost totuși cea mai importantă schimbare din această perioadă?
Fără îndoială, Sistemul Garanție-Returnare a fost cea mai importantă schimbare. Am discutat despre o astfel de soluție încă din 2010–2011, însă piața nu era pregătită. Astăzi, vedem că SGR a schimbat paradigma în piață pentru că aduce transparență, trasabilitate și rezultate măsurabile. În același timp, scoate în evidență o lecție importantă: atunci când actorii din piață colaborează și există reguli clare, performanța crește.
Care considerați că sunt principalele vulnerabilități ale sistemului actual de reciclare din România?
Cred că cea mai mare problemă rămâne lipsa de încredere și lipsa unor date complet transparente. De ani de zile discutăm despre raportări incorecte, despre trasabilitate și despre dificultatea de a avea o imagine reală a fluxurilor de deșeuri. Putem construi fabrici și infrastructură, dar dacă datele nu sunt corecte, încrederea dispare, iar investițiile sunt afectate. De aceea cred că integritatea și transparența trebuie să devină priorități pentru întreaga industrie.
Cum ați descrie evoluția FEPRA în acest context?
Noi am ales să investim pe termen lung și să construim un model integrat. Am dezvoltat servicii care acoperă întregul lanț, de la responsabilitatea producătorului până la colectare și reciclare. E ceea ce numim one-stop-shop pe piața de ambalaje. Scopul este să oferim clienților un sistem eficient, sustenabil și predictibil. Într-o piață în care încrederea este esențială, credem că transparența este cel mai important avantaj competitiv.
Care sunt principalele investiții realizate în ultimii ani?
În ultimii ani am investit peste zece milioane de euro în capacități de reciclare, logistică și infrastructură. La Brad, în județul Hunedoara, am dezvoltat un centru important pentru reciclarea PET-ului și a sticlei, unde urmează să adăugăm încă două linii de procesare, una pentru sticlă, una pentru fulgii PET. La Buftea am modernizat și extins capacitățile existente. În următorii cinci ani ne-am propus investiții suplimentare estimate între zece și 15 milioane de euro, în funcție de contextul economic și de costurile finanțării.
Cum s-au reflectat aceste investiții în performanța grupului FEPRA?
Investițiile finalizate sunt cele care ne-au ajutat să înregistrăm o creștere de peste 50% a cifrei de afaceri față de anul precedent, iar pentru anul viitor ne așteptăm la o nouă creștere semnificativă. Vorbim despre o cifră de afaceri care va depăși 205 milioane de lei la finalul acestui an. Aceste rezultate sunt consecința investițiilor realizate în ultimii trei ani. Iar pentru anul următor estimăm o cifră de afaceri de 230 de milioane de lei, susținută tot prin investițiile pe care le-am realizat. În ceea ce privește capacitatea de reciclare a sticlei, am ajuns la o cantitate de 100.000 de tone, în timp ce pentru PET capacitatea anuală este de circa 18.000 – 20.000 de tone. Cred că trebuie să înțelegem că este esențial ca activitățile de reciclare și investiția în producție să fie făcute în România.
Unde vedeți cele mai mari oportunități pentru următoarea etapă de dezvoltare?
Ne uităm atent la alte tipuri de plastic, la textile, la deșeurile din echipamente electrice și electronice, dar și la zona de reparare și upcycling. În multe cazuri, provocarea nu mai este colectarea, ci lipsa capacităților de procesare și reciclare. România are nevoie de mai multe investiții în sortare modernă, robotizare și tehnologii performante. Iar digitalizarea este una dintre soluțiile esențiale. Anul acesta am început digitalizarea întregii activități. Obiectivul este să monitorizăm transparent fiecare etapă, de la colectare până la reciclare. Ne dorim ca partenerii noștri să aibă acces la date clare și verificabile. În paralel, folosim instrumente de inteligență artificială și dezvoltăm sisteme care cresc eficiența operațională și calitatea raportărilor. Însă, dincolo de echipamente și clădiri, cred că cea mai valoroasă investiție este în oameni, procese și cultură organizațională. În ultimii ani am construit o echipă puternică și am lucrat la o cultură bazată pe încredere, comunicare și responsabilitate. O companie este făcută de oameni, iar performanța pe termen lung depinde de capacitatea lor de a lucra împreună.
Cât de importantă este structura echipei când vine vorba de relația cu partenerii și clienții?
Observăm că marile companii nu mai aleg exclusiv în funcție de preț. Încrederea, conformitatea și capacitatea de a demonstra rezultatele au devenit criterii la fel de importante. Lucrăm cu peste 1.300 de companii și ne propunem să ajungem la aproximativ 5.000 de parteneri în următorii ani, cu un accent puternic pe IMM-uri și pe colectorii locali.
Mai este sustenabilitatea percepută ca o obligație sau devine un atu tot mai important pentru companii?
Reglementările apar pentru că societatea cere schimbare. Sustenabilitatea nu mai este doar o obligație, ci devine un mod de a face business și, treptat, un mod de viață. Generațiile tinere au alte așteptări și alte valori. Companiile care înțeleg această schimbare și investesc pe termen lung vor fi cele care vor câștiga încrederea consumatorilor și a angajaților. În multe cazuri, IMM-urile sunt deja mai sustenabile decât cred. Problema este că nu știu întotdeauna să comunice acest lucru și nu beneficiază de suficient sprijin. Există numeroase exemple de colaborări și proiecte de economie circulară care apar atunci când companiile discută și identifică oportunități comune. Educația și parteneriatele vor juca un rol esențial în perioada următoare.
Care sunt principalele direcții de dezvoltare pentru FEPRA în următorii ani?
Regionalizare, digitalizare, inovare și dezvoltarea economiei circulare – aceștia sunt pilonii esențiali. Ne pregătim pentru extinderea în alte piețe din regiune și vrem să demonstrăm că o companie românească poate deveni un reper de profesionalism și încredere la nivel european. Mi-aș dori ca FEPRA să fie recunoscută drept unul dintre cele mai de încredere grupuri europene din domeniul managementului deșeurilor și al economiei circulare. Pentru noi succesul înseamnă să combinăm eficiența economică cu transparența, inovația și responsabilitatea. Dacă vom reuși să construim încredere între toți actorii implicați, atunci vom avea nu doar o companie mai puternică, ci și o industrie mai sănătoasă. Însă, dincolo de cifre și proiecte, cred că trebuie să vorbim mai mult despre siguranța psihologică a oamenilor. Trăim într-o perioadă cu schimbări accelerate, iar diferența dintre organizații va fi făcută de modul în care își sprijină echipele și construiesc încredere. Tehnologia, infrastructura și capitalul sunt importante, dar oamenii rămân elementul central al oricărei transformări.
