Strategia Cramele Recaș pentru securizarea unui nou an ca lider pe piața vinului

După un 2021 care a arătat „surprinzător de bine” din punctul de vedere al vânzărilor, anul acesta va sta sub semnul consolidării pentru Cramele Recaș, liderul pieței locale de vin. Philip Cox, co-fondator al companiei, vorbește despre investiții în zona de marketing și producție, dar și în resursa umană, elemente diferențiatoare pentru succesul businessului pe viitor. Strategia Cramele Recaș pentru securizarea unui nou an ca lider pe piața vinului

Cum definiți 2021 pentru afacerile Cramele Recaș și care au fost atuurile businessului într-un an marcat de imprevizibil?

Anul trecut a arătat surprinzător de bine pentru businessul nostru. A fost un an-record, vânzările au crescut cu peste 20%. Nici 2020 nu a fost un an rău, am avut o stagnare față de 2019. Pentru noi cea mai mare provocare a fost să ținem pasul cu această creștere, să producem suficient vin pentru a satisface cererea. Cel mai mare avantaj a fost că avem un business foarte diversificat, suntem una dintre puținele crame din România care are peste jumătate de vânzări la export. Avem 20 de piețe de desfacere și asta ne-a ajutat. Ca segmentare pe canale de vânzări am evoluat foarte bine în supermarketuri și în online. Nu am fost dependenți de HoReCa.

Un fenomen la care nu ne-am așteptat și care a constituit o surpriză a fost faptul că oamenii au băut mai mult vin în perioada aceasta. În lipsa vacanțelor și a meselor la restaurant au putut să bea un vin mai bun, acasă. Creșterile au fost susținute de aceiași consumatori și nu din atragerea de noi clienți.

Cu ce cifră de afaceri ați încheiat anul trecut și cum a evoluat profitabilitatea companiei? Ce elemente au susținut creșterea?

Businessul a crescut cantitativ cu aproximativ 20%, iar valoric avansul a fost de 25%. Cifra de afaceri a grupului de firme a fost de 57 de milioane de euro. Avem cinci firme – trei sunt specializate pe producția de struguri, una gestionează distribuția din România, o alta care se ocupă de cramă, producție și export. La nivel de profitabilitate avansul a fost chiar mai mare. Am înregistrat o creștere surprinzătoare, pe fondul cererii mari de produse premium.

Dacă ne referim la provocări, care au fost principalele pietre de încercare anul trecut? Cum v-ați adaptat strategia pentru a le face față?

Una dintre principalele provocări pe care le-am întâmpinat pentru produsele de export a fost legată de fluxul de materie primă, strugurii, luând în considerare perioada dificilă prin care toți producătorii locali de struguri au trecut în anul precedent. Pe de o parte au fost probleme din cauza secetei, iar pe de altă parte din cauza schemei de distilare subvenționată creată de guvern pentru a veni în sprijinul cramelor afectate de pandemie. Foarte mulți producători au preferat să culeagă strugurii înainte de termen și să îi vândă la stat, decât să îi vândă în piață. A fost o situație haotică care sper să nu se mai repete și anul acesta.

Un alt aspect, care cred că va persista, este legat de aprovizionarea cu materiale de tipul cartoane, hârtii, cerneluri, etichete, transportate din China. Prețurile au crescut și termenele de livrare s-au extins. Avem efectiv probleme cu aprovizionarea cu cutii și etichete. De asemenea, costurile cele mai mari în producția de vin sunt reprezentate de sticla folosită. Prețurile la sticlă s-au scumpit cu circa 25%, iar costurile cu transportul au crescut și ele. Iar lucrurile nu se vor opri aici. Este o perioadă foarte haotică. Avem o bază de furnizori foarte diversificată, ceea ce ne permite să jonglăm și să fim foarte flexibili. Vom fi forțați, în contextul acesta, ca din luna martie să operăm o scumpire de 10% a produselor.

În ce măsură considerați că vă va afecta această majorare și ce rol joacă prețul în decizia de selecție a produsului?

În retail 50-60% din produse se vând la promoție. În online acest aspect nu este atât de important, oamenii se bazează mai mult pe review-uri, pe medaliile obținute de un anumit produs.

Ce schimbări ați observat la nivel de comportament de consum și cât de mult și-a pus pandemia amprenta asupra obiceiurilor de consum?

Premiumizarea s-a resimțit în special pe zona cumpărăturilor online de vin. În retail nu regăsim vinuri foarte scumpe. Nu cred că vom asista la o creștere la fel de mare în online și pentru anul acesta, consumatorii s-au reîntors în magazinele fizice.

Cum ați încercat să fidelizați consumatorul în acest context?

Noi ne-am concentrat în permanență să avem constanță și calitate în producție. Am încercat să evităm fluctuațiile în calitatea materiei prime folosite. Mizăm pe o comunicare mai intensă în social media. Încercăm să ținem clienții mai aproape printr-o strategie de marketing nouă, dezvoltată pe canale diverse, prin care să obținem feedback și să înțelegem ce își doresc.

Citește în continuare AICI.

Emil Popescu, Zarea: „Dacă am transfera toate creșterile de preț de la furnizori către consumatori, nu am mai fi competitivi”
Emil Popescu, Zarea: „Dacă am transfera toate creșterile de preț de la furnizori către consumatori, nu am mai fi competitivi”
După un an care a adus majorări masive la prețurile materiilor prime, producătorul de băuturi alcoolice Zarea este rezervat când vine vorba...
2022, un an de reașezare pentru piața locală de vinuri
2022, un an de reașezare pentru piața locală de vinuri
După doi ani în care retailul a condus creșterea în categoria de vin, marea provocare pentru producători este să mențină trendul ascendent...