Răstăuțe Maramureșene, un business cu o textură nostalgică
O afacere lansată ca o continuare firească a amintirilor din copilărie, Răstăuțe Maramureșene reinterpretează și dă culoare clasicilor tăieței realizați în trecut de bunica Ancăi Vălean, fondatoarea businessului. Antreprenoarea a readus la viață rețeta și, din 2021, produce într-un atelier din Baia Mare diferite tipuri de paste, afacerile dublându-se anul trecut. Planurile pentru 2024 sunt la fel de ambițioase și cuprind, printre altele, și primele exporturi în Europa. 
Firul roșu al acestui business începe în copilăria antreprenoarei, în vacanțele școlare, când bunica ei pregătea tăieței de casă pentru supa de pui, care reunea întreaga familie în jurul mesei. Așa se face că Anca Vălean (38 de ani) a trecut ușor-ușor, pe măsură ce a crescut, de la stadiul de observator, când o admira pe bunica ei în momentul în care întindea aluatul subțire și cu un miros fin, la cel de ajutor în pregătirea tăiețeilor.
„Îmi aduc aminte că era o activitate care nu îmi plăcea când eram copil. Dar, odată cu nașterea primului nostru copil, am simțit mai tare nevoia de a consuma alimente neprocesate, am început să citesc etichetele produselor de la raft. Acela a fost momentul în care s-a produs un declic, când am realizat că am ajuns să consumăm prea mulți conservanți. Păstrând gospodăria de la țară, am decis pe cât posibil să producem pentru noi tot ce e mai sănătos și natural”, a povestit Anca Vălean.
Astfel, deși activa într-un domeniu total diferit, ca agent de vânzări în industria farma, Anca a decis, alături de soțul ei, să încerce să producă propriile paste și tăieței. „Așa că, atunci când a venit timpul diversificării hranei primului bebeluș, am hotărât să îmbunătățesc rețeta bunicii cu diverse legume din minunata noastră grădină de la sat. Am constatat că fetița noastră nu consuma legume, la fel cum se întâmplă în cazul majorității copiilor, dar mânca cu plăcere paste, și am decis să introducem în rețetă spanacul și sfecla. Și am avut succes, copilul cerea la un moment dat doar paste colorate pentru că acestea o atrăgeau cel mai mult. Și uite așa am început această frumoasă poveste în lumea pastelor colorate. Chiar dacă bunicii noștri nu au folosit legume când făceau paste, noi am adus îmbunătățiri rețetei lăsate de ei, pentru a le lăsa moștenire copiilor noștri”, a explicat antreprenoarea.
Observând că pe piața locală nu exista la momentul respectiv o sortimentație extinsă pe acest segment, singurii competitori fiind brandurile italiene importate, soții Vălean au încercat să acceseze fonduri europene pentru a deschide un atelier de producție. În 2017 acest demers a fost sortit eșecului, în condițiile în care persoana contractată pentru a se ocupa de documentație s-a dovedit a fi necalificată în acest sens, iar proiectul celor doi antreprenori nu a obținut punctajul necesar. Acest lucru nu i-a împiedicat însă să încerce din nou, patru ani mai târziu. Astfel, în 2021 Anca Vălean a pus ideea de business pe hârtie și s-a apucat de treabă, investiția fiind susținută de această dată din surse proprii.
„Deși nu știam ce presupune obținerea tuturor autorizațiilor de funcționare în industria alimentară, lucrurile au decurs mult mai lin decât ne așteptam, beneficiind în special de susținerea celor de la DSV. Am început cu 4.000 de euro pe care i-am investit în mese, chiuvete, două frigidere, două plase de uscat și un aparat care să ne facă pastele mici. De atunci funcționăm cam la aceeași dimensiune. Toți cei care ne vizitează se așteaptă să vadă o secție de paste și sunt surprinși. Singura diferență este că acum nu mai avem două mese, ci patru. Recent, ne-am mutat într-un spațiu de producție nou, situat tot în Baia Mare. Aici avem 200 de metri pătrați pe care nu îi folosim la capacitate maximă, dar pentru a ne putea extinde pe viitor aveam nevoie de o suprafață mai generoasă”, a detaliat Anca.
Natural, cuvântul-cheie în dezvoltarea sortimentației
Primele produse au fost clasicii tăieței (sub formă de fidea sau pătrățele) și lăștile simple (produs ce reprezintă varianta locală a tagliatellelor italienești). Au urmat sortimentele de lăști cu spanac, sfeclă, ardei și hribi (pe care antreprenorii îi culeg personal în timpul drumețiilor prin pădurile din zonă). Pentru că necesarul de legume nu poate fi susținut în totalitate de grădina proprie, fondatorii Răstăuțe Maramureșene apelează și la o serie de producători din zonă.
„Eu merg foarte mult pe ideea de natural, am încercat să facem paste fără gluten, am folosit la început făină specială, care conținea xantan, însă pe mine nu mă încânta ideea de a folosi o gumă în produsele noastre. Acum am găsit o făină din grâu dur, realizată la Cluj de un antreprenor local. Merge pe ideea de natural, ca și noi, și ne-am bucurat să aflăm că nu exportă integral producția. Ne gândim la diversificarea portofoliului, atât timp cât ingredientele sunt naturale”, a mai spus Anca.
Sortimentele care înregistrează cele mai mari vânzări sunt lăștile simple, lăștile colorate, lăștile cu hribi, cu busuioc, dar și tăiețeii pentru supă. „Am obținut și un atestat de produs tradițional pentru tăieței. De jumătate de an am readus la viață un chips al copilăriei. Când făcea tăieței, bunica tăia colțurile, iar acele resturi noi le coceam pe sobă. Produsul (pătura de răstăuțe) se aseamănă cu niște crackerși. Când oamenii gustă acest produs vedem cum privirea li se întoarce în copilărie. Este un produs care a câștigat mult teren în vânzări, nu multă lume se încumetă să îl facă și este mai perisabil decât pastele”, a explicat antreprenoarea.
Produsele sunt comercializate în prezent în băcănii și magazine specializate din Baia Mare, Cluj, București, Suceava, Iași, Sibiu și Arad. „Prețurile sunt cuprinse între 20 de lei și 41 de lei, pentru lăștile cu trufe. Dacă ar fi să creionăm un profil al consumatorului nostru, acesta caută produse naturale, este atent la ce consumă întreaga familie, nu doar copii, și este interesat de ce conțin produsele, citește etichetele. Cert este că am simțit și noi, la finalul anului trecut, că puterea de cumpărare a clienților este în scădere și am resimțit efectele inflației. Ne-am așteptat să scadă prețul grâului, dar acesta a rămas la fel de ridicat. La fel se întâmplă și la ouă”, a afirmat Anca.
Primele exporturi, pe lista de priorități
În ciuda contextului de piață nefavorabil, businessul Răstăuțe Maramureșene a reușit anul trecut să își dubleze cifra de afaceri, atingând pragul de 200.000 de lei. O performanță deloc de neglijat, crede antreprenoarea, în condițiile în care afacerea este susținută doar de trei angajați. „Am reușit să ne dublăm businessul, în ciuda faptului că partea de coșuri cadou a avut de suferit anul trecut. Pentru anul acesta ne propunem tot creștere și ne bazăm pe partea de export”, a spus Anca.
În acest sens, antreprenorii își propun, în primă fază, să participe anul acesta ca vizitatori la târgurile alimentare care vor avea loc în Europa, ca să poată pregăti terenul pentru 2025, când intenționează să ia parte în calitate de expozanți. În plus, fondatorii Răstăuțe Maramureșene sunt în discuții pentru contracte în Polonia, Franța și Germania.
„Anul acesta sperăm să fie cu noroc și pentru obținerea de finanțare europeană. Planul nostru este de a construi o hală în mediul rural, unde să montăm panouri solare, să încercăm pe cât posibil să reducem consumul de energie, să retehnologizăm procesul și să vedem unde putem automatiza producția fără a afecta calitatea produsului. Vorbim de un proiect de investiții de circa 500.000 euro”, a adăugat antreprenoarea.
