Pater, un business de familie care distilează spiritul autentic românesc
În inima Argeșului, familia Mărășoiu îmbină tradiția cu inovația, transformând distilarea într-o artă apreciată de consumatorii de băuturi spirtoase premium. Așa a luat naștere, în 2017, brandul Pater, care s-a extins treptat de la producția artizanală de țuică la rachiuri și lichioruri, fiecare băutură fiind manifestarea unor rețete de familie. Șapte ani mai târziu, Pater estimează afaceri de peste 100.000 de euro și pregătește inaugurarea unei noi distilerii.
„Pentru Pater nu am renunțat la nimic”, povestește Irina Mărășoiu, fondatoarea brandului de spirtoase artizanale. De profesie arhitect, Irina a lucrat în industria de marketing și vânzări, iar în 2013 a avut ideea de a creiona brandul Pater „în timp ce ținea o sticlă de țuică pe care fratele său o închidea cu un dop de plută”. Țuica, produsă în casă de tatăl lor pentru consum propriu, era apreciată de prieteni și cunoștințe. „I-am spus fratelui meu, mai în glumă, mai în serios, să lansăm un brand. El a fost de acord, cu condiția ca investiția să fie mică. Așa a început totul. Bineînțeles, partea financiară nu a fost respectată întocmai”, spune Irina.
Lansarea unui brand propriu a fost influențată și de contextul familial: părinții Irinei dețineau o serie de magazine de vinuri, iar familia avea un cazan de distilare, piesă esențială în această ecuație. „Pe vremuri, în sate, exista un singur cazan comunal. Străbunicul meu a avut acest cazan, apoi bunicul și tatăl meu, până în anii ’90. Tatăl meu, inginer horticol și fost șef de fermă în zona viticolă a Argeșului, a contribuit la producția vinarsului și a altor produse în combinat. Am crescut în această industrie, în jurul tradiției vinurilor. Părinții mei au deschis un magazin de vinuri în Pitești, apoi în București și s-au extins și în Constanța. M-am gândit că, dacă Pater nu va funcționa, voi putea vinde țuica în aceste magazine. Am avut curaj pentru că știam cât de bună este. În plus, făceam analize constante prin intermediul combinatului. Practic, am transformat țuica produsă de tata într-un brand național. Mi s-a părut firesc să o numesc Pater, care înseamnă «tată» în latină”, explică ea.
După obținerea avizelor și autorizarea producției de distilate, Pater a necesitat o investiție inițială de 50.000 de euro, datorită infrastructurii existente și sursei de materie primă din livezile proprii. Poziționarea brandului în nișa premium a generat costuri mari pentru ambalaje și etichete – sticle din Franța, dopuri de plută cu cap de lemn din Portugalia și etichete letterpress realizate pe mașini din anii 1900. „Practic, ștanțarea etichetei este o artă. Aceste aspecte au crescut costurile, dar nu ne-a interesat niciodată să activăm pe piața mainstream. Nu am făcut compromisuri”, spune Irina.
Materia primă provine în principal din livezile proprii din bazinul pomicol Topoloveni, însă familia colaborează și cu alți producători. Dacă în 2017 Pater a început cu producția de țuică, urmată de rachiu de struguri și pere, treptat gama s-a extins cu rachiu de mure, gutui și lichioruri precum vișinată, murată și afinată. De asemenea, au lansat pălinca de prune și de pere. În ceea ce privește concentrația alcoolică, țuica are 37%, rachiurile ajung la 40%, iar pălinca la 50%.
Producția premium vs piața neagră de alcool
Antreprenoarea din spatele Pater nu consideră nișa competitivă, ci mai degrabă afectată de concurența neloială din partea producției artizanale neautorizate, un obicei dificil de schimbat. Educarea consumatorilor joacă un rol crucial în evoluția pieței de distilate. „Cred că există loc de creștere pentru cei ca noi, dar trebuie să fie organizat și legal. În România există o lipsă de băuturi tradiționale autorizate în restaurante. Apar și alte branduri de țuică, dar piața rămâne în mare parte «la negru»”, explică cofondatoarea Pater.
Schimbarea începe să prindă contur și în România, în contextul trendurilor de slow food, slow living și întoarcerea la tradiții. „Clienții variază ca vârstă și tipologie. În general, consumatorul Pater este din mediul urban, are un buget mediu spre mare și dorește să experimenteze. Ne-a surprins să vedem atât tineri, cât și persoane mai în vârstă care aleg țuica pentru a-și aminti de copilărie sau pentru a o mixa în cocktailuri”, explică Irina. În topul vânzărilor se află țuica, urmată de vișinată, iar celelalte produse înregistrează vânzări similare. Anul trecut, Pater a atins vânzări de peste 89.000 de euro, cu 30% mai mari față de 2022, iar în primele nouă luni ale acestui an vânzările au fost cu 28% mai mari față de intervalul similar din 2023.
Băuturile Pater sunt vândute în restaurante, locații HoReCa, rețeaua de magazine a familiei Mărășoiu, băcănii și online. Canalul HoReCa generează 75% din vânzări, retailul 20%, iar online-ul 5%. „Aceste procente reflectă direcția noastră strategică. Visul meu a fost să ne listăm în restaurantele în care îmi place să merg. Am reușit să ne extindem și suntem prezenți în peste jumătate dintre locații”, spune Irina. Produsele Pater se găsesc în locații precum Băcănia Veche, RealFoods sau Ototo și brutării ca Miez sau Grain Trip.
O nouă distilerie artizanală
Toate băuturile Pater sunt produse în distileria artizanală din Argeș, cu o capacitate anuală de aproximativ 10 hectolitri de alcool pur, echivalentul a 12.000 de sticle, în funcție de recolta anuală. Deși producția este mică, accentul cade pe calitate și autenticitate, toate produsele fiind distilate manual. Munca este realizată în familie, ceea ce conferă produselor o notă personală și unică.
Datorită cererii crescute, familia Pater a început construcția unei noi distilerii, care va dubla capacitatea de producție. Investiția în noua distilerie este de cel puțin patru ori mai mare decât cea inițială, fiind construită de la zero și urmând a fi finalizată anul viitor. Noua distilerie va include un spațiu pentru degustări, experiențe culinare și turistice, pentru a promova producția de distilate.
Pe lângă finalizarea distileriei și dublarea capacității de producție, planurile Pater vizează creșterea prezenței în HoReCa și, ulterior, exportul produselor. „Provocări au fost multe, mai ales în piața alcoolului, dar și pentru mine, ca femeie în afaceri. Am primit multe «nu»-uri. Dar nu trebuie să renunți”, încheie Irina Mărășoiu.