Mihai Ciurtin, Intersnack: 2023 va fi un an în care complexitatea și provocările se vor păstra
Deși pentru multe categorii 2022 a reprezentat un blocaj, piața de snackuri sărate se numără printre privilegiații care au reușit să crească atât în valoare, cât și în volum. De această evoluție a profitat și Intersnack, care a raportat o creștere double digit în valoare. 2023 are toate premisele să continue în aceeași notă pozitivă, scenariul de creștere bazându-se pe inovație, investiții în producție, alături de nivelul de consum încă redus pe plan local, spune Mihai Ciurtin, Managing Director Intersnack România, Bulgaria și Moldova. 
2022 a început cu dreptul pentru piața de snackuri odată cu relaxarea restricțiilor, însă provocările nu au lipsit din peisaj, inflația fiind elefantul din cameră. Una peste alta, cum arată bilanțul pentru categoria de snackuri sărate?
După 2020, anul cu pandemia, 2022 a fost cel mai complicat an pentru că războiul a generat un vârtej care a însemnat inflația în energie, costuri în creștere cu materiile prime. În tot mixul acesta, din costul mărfii nu a existat nicio zonă în care să fim protejați. În primă fază a trebuit să ne asigurăm că avem materia primă și resursele pentru a putea produce. Și atunci prioritatea numărul 1 la nivel de grup a fost să aducem toate resursele pentru a duce ciclul de producție pentru 2022 până la capăt. Apoi vorbim despre o adaptare continuă la majorările de preț – un plus de 50% la cartofi, uleiul s-a majorat cu aproape 100% – și atunci era inevitabil să nu ne întrebăm cum reacționează consumatorul. Din fericire, pentru categoria de snackuri sărate, 2022 nu a însemnat un blocaj, ba chiar piața a continuat să crească. Concret, în primele zece luni ale anului vorbim despre un plus de 17% în valoare și un avans de 2,6% în volume. Diferit însă față de anii anteriori a fost mixul de creștere, comportamentul de consum influențând evoluția la nivel de segmente. Astfel, produsele care au răspuns nevoii de consum on the go au avut o performanță mai bună prin comparație cu produsele pentru consum acasă. Chipsurile, specialitățile și produsele coapte au condus creșterea anul trecut, cu un avans între 4% și 8% în volum, în timp ce popcornul a raportat un declin de aproape 12% în volum.
Dar dacă vorbim despre businessul Intersnack? Ați reușit să faceți din 2022 un an de creștere?
Așa cum spuneam, 2022 a fost un an plin de provocări, dar am reușit să le depășim și să privim cu încredere în viitor. Am învățat foarte multe, mai ales despre cum să ne clădim planurile într-un mediu extrem de impredictibil. Dar vorbim despre o creștere double digit în valoare la nivel de business, în linie cu dinamica pieței, ceea ce ne-a ajutat să ne păstrăm poziția de lider în piața de snackuri sărate. Noi activăm în toate segmentele de snackuri sărate, ceea ce conferă o complexitate diferită businessului, dar și o acoperire mai bună. Cum a arătat strategia noastră? Am continuat investițiile, am livrat produse de calitate, am comunicat cu atenție, am mers în direcția fewer bigger bolder – am încercat să aducem vizibilitate și să maximizăm distribuția pentru produsele core. Pe de altă parte am continuat să dezvoltăm segmentul de snackuri sărate în direcția better for you cu două lansări importante - chipsuri cu linte și chipsuri la cuptor. Partenerii noștri din retail au aceeași viziune pe termen mediu și lung, deci construim împreună în direcția aceasta.
Care sunt canalele unde ați raportat cele mai bune evoluții?
Trendul ascendent este vizibil în toate canalele de distribuție. Interesantă este însă evoluția canalului de retail independent, cu o dinamică double digit în primele zece luni ale anului trecut. Sunt ceva semnale că perspectiva super inflaționistă schimbă puțin comportamentul de cumpărărare și influențează orientarea către alte canale. Astfel, pe fondul prețurilor în creștere există posibilitatea ca hypermarketurile să câștige din nou teren pentru că în perioadele de criză consumatorii tind să reducă numărul de vizite în magazin și frecvența de cumpărare.
Cum se împart totuși vânzările și ce rol joacă retailul independent în ecuația de creștere pentru businessul Intersnack dacă ne raportăm la viitor?
Piața de snackuri sărate este destul de balansată între IKA și TT și despre echilibru vorbim și dacă ne raportăm la businessul nostru. Sunt categorii precum specialitățile și semințele care au o pondere mai mare în retailul independent, dar marile lanțuri de magazine aduc cele mai mari vânzări în chipsuri și nuts, în cazul acestora din urmă ponderea fiind de peste 70%. În online continuăm să creștem pentru că apar jucători noi și avem o extindere de distribuție, dar ponderea este încă mică, de 1-2%. Este un canal unde trebuie să fim prezenți, dar e nevoie de răbdare și de o adresare corectă.
Cât despre retailul independent, da, numeric scade, dar cifrele la zi ne arată că avem în față un canal care continuă să crească și performează chiar double digit. Retailerii independenți se adaptează constant și cred că este important să nu uităm că demografic România are o pondere foarte mare în rural și urbanul mic, într-o perspectivă de 5-10 ani nu cred că ar trebui să vorbim despre scăderea majoră a acestui canal de vânzare. Traditional trade este un canal important pentru businessul nostru și va continua să aibă un cuvânt de spus pentru că jucătorii care rămân în piață fac investiții în modernizări, în expansiune și atunci noi vom continua să adresăm acest canal cu un portofoliu corect și cu o distribuție bună.
Dat fiind contextul foarte imprevizibil din ultimii ani, majoritatea executivilor sunt reținuți când vine vorba despre așteptările pentru viitor. Vă încumetați la câteva previziuni pentru 2023?
Va fi un an cu multe provocări, dar sunt încrezător în categoria de snackuri sărate pentru că există în continuare premise de creștere. Noi vom continua să investim în capacitatea de producție, dar și în inovație, vom avea proiecte care să ne ajute să ne consolidăm poziția de lider și să creștem eficiența în business, atât din punctul de vedere al producției, cât și operațional. Cu siguranță planurile noastre sunt de creștere, însă vom putea trage primele concluzii și să ne ajustăm setările în primul trimestru al acestui an.
Care sunt cele mai mari provocări pentru businessul Intersnack și cum încercați să tranformați aceste provocări în oportunități de creștere?
Momentele de incertitudine la nivel economic și inflația. Nu cred că am ajuns încă în punctul final sub acest aspect. Sper doar să nu vorbim și de indisponbilitate de resurse. Anul trecut, de exemplu, din cauza secetei a trebuit să înfruntăm un alt efect inflaționist pentru o serie de materii prime. Avantajul nostru este că avem producție locală și lucrăm cu producători locali pentru materia primă (în principal cartofi). Noi producem preponderent pentru piața din România, piețele în care exportăm produse fiind Bulgaria și Republica Moldova. Fabrica ne dă siguranță și robustețe și reprezintă un atu extrem de important mai ales dacă ne raportăm la perioadele de criză și blocaje. Pentru produsele pe care le importăm a fost nevoie să facem multe adaptări ca să asigurăm continuitate businessului.
Din portofoliul de piețe pe care este prezent Intersnack, cât de importantă este România?
România este o piață mare și atractivă, cu focus din partea Intersnack și acest lucru este demonstrat și de investițiile pe care le facem anual. Investim în mod constant în producție, în automatizare, creșterea capacității de producție, dar și în programe de sustenabilitate, bugetul pentru 2022 ridicându-se la câteva milioane de euro. Oportunități de creștere există cu siguranță dacă vorbim despre viitor. Realitatea lui 2022 ne-a arătat că piața este în creștere și avem niște segmente vedetă, ceea ce ne dă încredere pentru a merge mai departe. Din perspectiva consumului per capita, chipsurile și specialitățile au un potențial mare de creștere pentru că, deși înregistrează creșteri de două cifre de la un an la altul prin comparație cu alte țări europene, România se poziționează printre țările cu un consum mai mic. În specialități, România este o țară unde pufuleții sunt preferați, cu un consum per capita de 1,2 kg/an și volumele continuă să crească cu 10%. Dacă vorbim despre produsele coapte, românii sunt printre cei mai mari consumatori din Europa, cu un consum per capita de peste 1,7 kg pe an.
