Favr., businessul care dă o nouă viață resturilor de legume și fructe
Pentru Alexandru Cristinoi libertatea de a crea fără constrângeri a reprezentat punctul de plecare în aventura antreprenoriatului. Astfel, sub umbrela Favr. (abrevierea pentru fruits and vegetables reborn) a reunit atribute precum sănătos, sustenabilitate și scalabilitate. Iar obiectivul final al afacerii care se încadrează în conceptul economiei circulare este dezvoltarea la scară internațională. 
În momentul în care a simțit că a acumulat suficientă experiență și resurse financiare, Alexandru Cristinoi a renunțat la jobul pe care îl ocupa în zona de product management și a început propriul business. Totul a pornit de la un simplu gând legat de modul în care poate fi valorificată pulpa rămasă de la fructele folosite pentru obținerea sucului. „Nu mi-a plăcut risipa și, chiar dacă am crescut în București, am avut o înclinație spre natură. La un moment dat, vizitând niște prieteni care produceau suc presat la rece, m-am întrebat ce se poate face cu pulpa rămasă, cum o pot valorifica, în loc să o arunc. De la acel gând până în momentul în care el s-a concretizat într-un business au trecut câțiva ani, în care am făcut zeci și sute de teste. Pentru că ce îmi imaginam eu că trebuie să obțin nu avea o rețetă de unde să mă inspir. Deși pare simplu, nu este. Mai ales atunci când vrei să ai un produs comercial”, a spus Alexandru.
A pus bazele firmei în decembrie 2019, a găsit un spațiu de aproximativ 60 mp în sectorul 5 din București, pe care l-a autorizat, și a început testele pe rețetele finale. Pașii de început pe drumul antreprenoriatului au fost susținuți din fonduri proprii, iar până în 2020, anul primelor livrări, a investit circa 45.000 euro. „Nu am apelat la credit bancar, am căutat fonduri europene, însă la nivelul la care sunt acum și pe profilul meu de activitate nu există finanțare. Pe partea de producție plus producție alimentară pot obține fonduri doar dacă mă duc într-o zonă defavorizată geografic. La nivelul la care sunt eu acum, nu rentează”, a povestit antreprenorul.
Un detaliu important a fost alegerea numelui, deloc întâmplătoare. „Numele a fost o conjunctură. Eram într-un program de accelerare pentru start-upuri și trebuia într-un timp scurt să găsesc un nume pe care să îl și înregistrez la OSIM. Îmi place ca lucrurile să aibă o semnificație, să nu aleg doar un nume catchy. Favr. este prescurtarea de la fruits and veggies reborn. De fapt, noi dăm o a doua viață acelei pulpe, acelui malț, acelor produse secundare de la producătorii de băuturi. De asemenea, discutând cu alții, mi s-a spus că este și prescurtarea de la favorit”, a explicat antreprenorul.
Un concept creat efectiv din resturi, businessul Favr. a crescut natural, organic. Fondatorul și-a dorit de la bun început un produs care să poată ajunge la cât mai multe persoane, din două motive – pe de o parte, din rațiuni comerciale, iar pe de altă parte, pentru a salva cât mai multă pulpă, producția trebuia să crească. „Mi-am dorit să avem un produs cu o viață cât mai lungă la raft, să avem un business scalabil, pentru că degeaba avem un laborator pus la punct ca un ceas elvețian dacă nu poate să fie scalat. Un alt aspect: trebuie să fie un produs plăcut de mâncat. La vremea la care am lansat noi produsul, dacă îți doreai să mănânci un produs sănătos, te cam «pedepseai». Treptat, am bifat toate aceste aspecte”, a precizat Alexandru.
Cu o capacitate de producție inițială de câteva sute de pungi pe lună, Favr. a livrat în februarie 2020 primele produse către câteva cafenele. Oferta era compusă la momentul respectiv din trei sortimente de crackerși din pulpă de fructe și pulpă mixtă (fructe și legume). În prezent, Favr. înseamnă nouă sortimente de produse, comercializate în 40-50 de locații fizice și online. „Avem linia de crakers din pulpa de la suc, pe care, în curând, o vom reinventa și o vom face mai versatilă pentru a putea fi consumată la micul-dejun sau cu tartinabile, avem linia de granola, unde legăm totul cu pulpă de măr care îi conferă un gust și o textură interesante. Și mai avem linia pentru snackurile din malț de la bere. Aici am putut explora gusturi diferite prin intermediul condimentelor – cu aromă de ceapă, iute, afumat. Sortimentația trebuie gândită bine, și noi am găsit un echilibru și am împărțit-o pe momente de consum pe parcursul întregii zile”, a punctat Alexandru.
To do list ambițios
Sortimentația Favr. va fi completată în curând de o nouă linie de produse – jeleuri fruit gums realizate prin deshidratare, din două ingrediente și un condiment, cu care antreprenorul targetează și copiii. Un capitol deschis este și zona parteneriatelor noi și extinderea în marile orașe ale țării. „Suntem prezenți în Sibiu, Satu Mare, București, Târgu Mureș, Cluj. Nu am ajuns încă în Iași sau Constanța. Căutăm permanent clienți noi. Pe partea de materie primă, lucrăm cu trei furnizori în mod constant. Pe partea de bere, pot fi mai mulți, ca urmare a dezvoltării segmentului de microberării”, a menționat antreprenorul.
Extinderea numărului de parteneriate poate fi susținută de o capacitate de producție care poate ajunge la 5.000 de unități pe lună, iar spațiul poate fi dublat la nevoie. Pentru că Favr. a ajuns în punctul în care ritmul de creștere poate fi mai alert, Alexandru a început să caute, de la finalul anului trecut, noi oportunități de investiții și dezvoltare. „Pentru ceea ce facem noi, categoria de business angels este direcția spre care trebuie să mergem. Acum sunt în discuții cu un business angel care are investiții în zona producției plant-based”, a spus antreprenorul.
Un partener de business ar putea rezolva, printre altele, nevoia de promovare mai intensă a afacerii. „Tot ce am câștigat, am reinvestit, nu ne-au mai rămas suficiente resurse pentru partea de promovare. Aici am fost deficitari, tot ce am făcut a fost promovarea din vorbă în vorbă. Am o structură foarte clară asupra a ceea ce vreau să fac”, a adăugat Alexandru.
Un alt obiectiv este listarea în marile lanțuri de retail modern, dublat de extinderea pe alte piețe. „Pentru asta am nevoie de bani și de acces la oameni care pot purta discuții cu retailul modern. Ei au puterea de a te pune la masă, de restul ne ocupăm noi.După ce am conștientizat că acest produs poate deveni o afacere, următorul gând a fost că poate reprezenta o afacere internațională. România nu este încă pregătită, din punctul de vedere al cererii, pentru a susține, în acest moment, un astfel de proiect de business. Sunt dispus să dau cât trebuie din acțiuni pentru a ajunge acolo, însă nu mai mult de 50%. Nu văd rostul pentru că, fără nicio lipsă de modestie, cine va cumpăra nu va ști ce să facă cu acest business. Din fericire, cei cu care am ajuns la discuții mai avansate înțeleg acest lucru, pe ei nu îi interesează să stea cu mine în «bucătărie». Ei vor călătoria la acel obiectiv final și să se ocupe de ce știu ei cel mai bine. Este vorba de alinierea unor obiective”, a mai spus Alexandru.
Un business profitabil
Antreprenorul a adus businessul în punctul de profitabilitate planificându-și atent resursele și investind tot ce a câștigat. „Businessul are toate premisele pentru a fi și mai profitabil: este un aliment sănătos, este un snack și este versatil ca moment și modalitate de consum. În plus, are componenta de sustenabilitate care ne-a ajutat să deschidem ușile mici de până acum și care îmi dă încredere că vom deschide și ușile mai mari. Atunci când am pornit, sustenabilitatea era pentru puțini, acum e un trend”, a precizat Alexandru.
Iar rezultatele vin să susțină cuvintele sale. „Cifra de afaceri a crescut permanent, în 2021 am avut un avans de 200% față de 2020. În ce privește cifra de afaceri, suntem un business mic, în 2022 am avut 25.000 de euro. Iar anul acesta în primul trimestru aveam 30% creștere față de aceeași perioadă din 2021. În condițiile în care anul trecut aveam doar două linii de produse, în 2023 am introdus linia de granola, unde am făcut un pariu cu piața și am creat granola to go. Am făcut asta pentru că sperăm ca societatea să își recapete mobilitatea pe care o avea, fără aspectele negative care vin la pachet”, a spus Alexandru.
