FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > Un an al deciziilor pentru liderii din supply chain

Un an al deciziilor pentru liderii din supply chain

supply chain Institutul Internațional pentru Dezvoltare în Management

După câțiva ani de perturbări fără precedent, 2024 nu se anunță a fi mai ușor pentru liderii lanțurilor de aprovizionare. Institutul Internațional pentru Dezvoltare în Management (IMD) analizează cinci tendințe care vor defini supply chainul în 2024. 

Liderii din supply chain nu s-au găsit niciodată într-o situație atât de dificilă. COVID-19 a provocat perturbări fără precedent și a fost urmată îndeaproape de invazia Ucrainei de către Rusia, care a afectat direct aprovizionarea cu materii prime și a condus la o creștere a prețurilor la energie, care, la rândul său, a dus la creșterea inflației pe tot globul.

Anul acesta, managerii responsabili cu lanțul de aprovizionare sperau să aibă un răgaz. Cu toate acestea, având în vedere provocările continue și altele noi la orizont, există o mare probabilitate ca acest lucru să nu se întâmple. Specialiștii de la IMD iau în calcul cinci teme care vor fi, probabil, în prim-plan în 2024.

Noi întreruperi pe lanțul de aprovizionare

Producătorii și retailerii din întreaga lume au sperat că lanțurile de aprovizionare vor reveni, în 2024, la rutinele stabile ale erei pre-COVID-19. Din păcate, noul an a adus creșteri semnificative generate de conflictul militar din Marea Roșie, o rută comercială esențială la nivel global. Efectele unei astfel de volatilități vor continua să se răsfrângă asupra întregii economii globale. Deși există dorința clară de a reveni la un sistem în care atât retailerii en détail cât și cei en gros stabilesc prețurile pentru perioade mai lungi, acest subiect va continua să reprezinte o zonă economică sensibilă. În Franța, de exemplu, unde practica este de a stabili anual prețurile la alimente printr-un proces de negociere, Carrefour a avut o înțelegere cu PepsiCo.

În consecință, Carrefour a refuzat să listeze produsele PepsiCo în Franța, Spania, Belgia și Italia, descriind creșterile de preț propuse de acesta din urmă pentru 2024 drept „inacceptabile”; disputa s-a încheiat la începutul lunii aprilie. O situație similară s-a înregistrat și în cazul relației Tesco – Heinz. Deși unii retaileri, în special cei din zona en gros, susţin că trebuie să se protejeze împotriva volatilităţii continue în lanţurile lor de aprovizionare, retailerii insistă că vor să protejeze consumatorii și că propriile lor marje au primit deja o lovitură substanțială ca urmare. O mișcare către prețuri mai dinamice pare singura cale. Retailerii en gros și cei en détail vor fi nevoiţi să accepte acorduri pe termen mai scurt cu privire la preţuri, chiar dacă acest lucru nu favorizează niciuna dintre părţi.

Impactul generat de creșterile de costuri

În timp ce inflația s-a diminuat considerabil în mare parte din Europa, consumatorii (și, în special, familiile) sunt încă rezervați față de această evoluție. Afacerile care au de-a face cu consumatorii vor fi afectate în diferite moduri, dar situația din segmentul supermarketurilor este în special de urmărit, notează specialiștii IMD. Acolo, multe organizații pun la îndoială decizia introducerii aparatelor self-pay. Lansarea acestor mașini a redus cu siguranță costurile cu forța de muncă și poate să fi avut un efect pozitiv în ceea ce privește confortul consumatorilor, dar sistemele de auto-checkout prezintă oportunități mai mari de furt.

Sezonalitatea, un semn de întrebare

Acesta ar putea fi anul în care consumatorii europeni s-ar putea trezi transportați înapoi într-o perioadă în care bunurile în afara sezonului nu erau disponibile în magazine. Îndepărtarea de lanțurile de aprovizionare extinse, în care orice minimă perturbare poate da bătăi de cap retailerilor în ceea ce privește prețurile, aduce și limitarea disponibilității pe tot parcursul anului. Nu trebuie să uităm nici de presiunea legată de respectarea practicilor sustenabile. Activiștii de mediu caută orice ocazie pentru a aminti că transportul poate genera acum o treime din emisiile de gaze cu efect de seră ale sectorului alimentar. ONG-urile continuă să urmărească practicile furnizorilor din țările în curs de dezvoltare din întreaga lume. În acest context, scriu analiștii IMD, unele supermarketuri europene sunt din ce în ce mai precaute să ofere produse out-of-season. Chiar și acolo unde furnizorii din țări precum Spania, care a investit enorm în producția de seră, sunt capabili să compenseze decalajul, supermarketurile din alte piețe iau în calcul și reacția consumatorilor faţă de oferta de produse care nu sunt cultivate local.

Mai multă presiune asupra produselor de marcă

Într-un mediu economic dificil, vânzările de private label cresc aproape întotdeauna în detrimentul mărcilor mai costisitoare. Declinul actual nu face excepție, cu mărcile private din nou în ascensiune – dar de data aceasta, există o nouă dimensiune a dinamicii. Din ce în ce mai mult, consumatorii nu consideră bunurile private label ca fiind inferioare: 60% din cumpărătorii europeni le consideră acum de calitate la fel de înaltă ca produsele de marcă, potrivit cercetărilor. Shopperii care trec la mărcile private în căutarea unei economii de costuri pot ajunge să rămână fideli acestor produse dacă simt că nu fac un compromis în ceea ce privește calitatea, punând presiune pe brandurile care se așteptau la o revenire la normal odată ce presiunea financiară asupra consumatorilor a cedat. În 2024, cei de la IMD estimează că am putea vedea branduri dispărând definitiv – sau cel puțin oferite spre vânzare – deoarece producătorii au decis că marjele lor nu mai sunt sustenabile, iar costurile de marketing prea mari. De asemenea, cererea de producție private label va rămâne foarte ridicată. Este posibil ca retailerii să nu poată obține bunurile de care au nevoie în cantitățile necesare – iar asta înseamnă o creștere în ceea ce privește costurile cu lanțul de aprovizionare. Există deja unele dovezi că prețurile private label cresc mai repede decât prețurile produselor de marcă.

Provocarea nearshoring în Europa

Nearshoringul este o strategie de business care implică mutarea operațiunilor de producție mai aproape de piețele principale, permițând astfel reducerea costurilor de transport și livrarea produselor mai rapid către client. Producătorii din industrii precum auto și IT au o problemă când vine vorba de Europa. Ei recunosc necesitatea producției nearshore – pandemia a expus punctele slabe ale lanțurilor globale de aprovizionare complexe și dependența excesivă de China –, dar există dificultăți în realizarea sa efectivă. În Europa, alegerea locului potrivit pentru o nouă fabrică reprezintă o decizie complicată. Costurile ridicate ale forței de muncă pe piețele mai dezvoltate este un factor descurajant, la fel ca incertitudinile geopolitice din locațiile periferice. În Europa de Est, criza din Ucraina scoate practic din discuție o mare parte a regiunii. În Turcia, riscul politic continuă să crească, iar inflația este scăpată de sub control. Piețele nord-africane sunt, de asemenea, pline de probleme. În acest context, este de așteptat ca Polonia și Portugalia să se numere printre câștigători, ambele țări luptându-se din greu pentru a atrage producători care au în vedere o strategie de nearshoring. Dar concurența va fi dură, determinând guvernele să intervină cu stimulente și chiar sprijin financiar direct. În 2024, producătorii vor avea, astfel, câteva decizii de luat. Soluțiile ce par evidente ascund în spate o serie de factori ce nu pot fi ignorați, concluzionează cei de la IMD.

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content