Snackification: un fenomen cu efecte pe termen lung

Tendința de a mânca rapid produse care nu necesită niciun fel de preparare este una cu care majoritatea dintre noi suntem obișnuiți. Lipsa timpului, orele petrecute pe drum sau dispoziția redusă pentru gătit sunt factorii care au transformat snackificationul într-un fenomen global. 

Vorbim despre un trend care se manifesta cu mult înainte de apariția pandemiei de COVID-19, iar cele mai importante lucruri care au dus la crearea sa au fost urbanizarea și emergența tehnologiei. Studiul „Where Do We Go from Here? The Future of Snackification Beyond 2020”, realizat de Euromonitor, explorează cauzele acestei tendințe și modul în care aceasta s-ar putea manifesta pe termen mediu și lung.

În prezent, procentajul populației care trăiește în orașe a ajuns, la nivel global, la 56%. Acest lucru a dus la schimbarea modului în care oamenii consumă. Spre exemplu, gospodăriile urbane tind să fie de dimensiuni mai mici, adesea de o singură persoană. În acest caz, timpul devine o resursă extrem de importantă, iar snackingul ia locul unei mese complete. În același timp, rolul jucat de tehnologie a crescut într-un ritm nemaiîntâlnit. Potrivit datelor Euromonitor, 87% din populația globală deținea un smartphone la începutul acestui an. Este important să amintim și de creșterea comerțului electronic, care a înregistrat un avans de 160% între anii 2014 și 2019. Astfel, procentajul celor care sunt dispuși să cheltuie bani pentru a economisi timp a crescut de la 34% în 2011 la aproape 50% în 2020. În cazul populației din zone metropolitane, valoarea trece de 57%. Toți acești factori au schimbat relația pe care consumatorii o au cu mâncarea.

Un trend accentuat de pandemie

Studiul Euromonitor relevă câteva aspecte de dinaintea apariției pandemiei, așa cum ar fi creșterea înregistrată de proporția celor care comandau în regim take-away săptămânal sau mai des. Dacă aceasta era de 17,2% în 2015, anul acesta a atins valoarea de 35%. În ceea ce privește procentajul celor care comandă mâncare acasă cel puțin o săptămână, acesta se situa la 26% la începutul acestui an, dublu față de 2015. Pandemia de COVID-19 are un impact semnficativ asupra industriei, chiar dacă acesta va fi resimțit doar pe termen scurt sau mediu.

Spre exemplu, produsele de impuls vor avea de suferit în contextul în care numărul vizitelor în magazin a scăzut. Consumul imediat sau degustarea unor produse, legate și acestea de categoriile de impuls, au ieșit din obișnuința consumatorilor. Aceeași pandemie a afectat, în mod evident, și canalele de vânzări. Maga­zinele alimentare atașate benzinăriilor au avut vânzări de snackuri cu 4,3% mai mici decât anul trecut potrivit estimărilor Euromonitor, în vreme ce supermarketurile și hypermarketurile au înregistrat un plus de 2,8%. Marele câștigător a fost canalul de e-commerce, unde creșterea a fost de aproape 40% în 2020.

Implicațiile pe termen mediu

Una dintre oportunitățile identificate de cei de la Euromonitor este cea a preferinței consumatorilor față de produsele ambalate, care în ultimii ani pierduseră teren. Pandemia a adus însă un sentiment de reticență la ideea unor produse care nu prezintă cel mai înalt grad de siguranță, astfel că mulți dintre consumatori s-au întors la ambalaje. O altă oportunitate este aceea de a umple spațiul lăsat liber de HoReCa, pentru că acesta nu se va traduce, în cele mai multe cazuri, în alegerea de a găti acasă.

Pe de altă parte, pentru industria snackurilor există și o serie de riscuri, cel mai important fiind cel generat de recesiunea economică inevitabilă în perioada următoare. Nefiind alimente esențiale, snackurile ar fi putea fi printre primele care să dispară din coșul de cumpărături. Scăderea turismului reprezintă un alt motiv de îngrijorare pentru producători, acest sector generând venituri importante pentru anumite produse. Astfel, un fenomen ce a putut fi observat anul acesta este reducerea numărului de SKU-uri: Mondelēz International, spre exemplu, a anunțat că va reduce cu 25% numărul produselor incluse în categoria snacks.

Un trend care va rămâne

Unul dintre cele mai importante trenduri actuale, și care se va manifesta și în anii următori, este atenția la sănătate. Prin urmare, produsele care promit astfel de beneficii, produsele funcționale, vor avea de câștigat. Studiul Euromonitor arată că doar 0,15% din snackurile produse la nivel global aduc, potrivit informațiilor de pe etichetă, beneficii sistemului imunitar.

Astfel, deloc surprinzător, producătorii care vor investi pe acest segment vor putea câștiga încrederea consumatorilor și, implicit, își vor crește cota de piață. Un alt aspect important este cel al schimbărilor apărute în regimul de muncă. Chiar și fără un orizont clar de timp în ceea ce privește dispariția pandemiei, la nivel global numeroase companii au anunțat că angajații vor putea lucra de acasă în continuare. În condițiile în care 40% dintre consumatorii din generația Millennials declară că mănâncă snackuri acasă, conceptul de work-from-home va influența puternic această piață.

Din punct de vedere regional, piețele emergente ar urma să crească, până în 2025, de patru ori mai repede decât piețele dezvoltate. Prin urmare, scriu experții Euromonitor, brandurile ar trebui să își îndrepte atenția către aceste regiuni.
Cum ar trebui să reacționeze companiile în acest context? Pe termen scurt producătorii trebuie să își adapteze produsele la cerințele actuale ale consumatorilor. De asemenea, trebuie îmbunătățit aspectul experiențial al produsului, astfel încât acesta să ofere mai mult decât o simplă ocazie de consum.