FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > Sistemul garanție - returnare, pe lungul drum de la teorie la practică

Sistemul garanție - returnare, pe lungul drum de la teorie la practică

Ionuț Georgescu, CEO Fepra Internațional

Sistemul garanție - returnare impune o uriașă rețea, o infrastructură bine pusă la punct, precum și un management transparent prin administratorul sistemului, spune Ionuț Georgescu, CEO Fepra Internațional. Dar, nu în ultimul rând, acesta presupune programe de educare pentru populație. 

Cât va dura până când atât consumatorii, cât și autoritățile vor înțelege că deșeurile de ambalajele nu sunt gunoi, ci sunt resurse în cadrul economiei circulare, aflăm din interviul acordat de Ionuț Georgescu revistei Progresiv.

Ministerul Mediului a supus recent dezbaterii publice proiectul de HG privind sistemul garanție returnare. Cum vi se par termenele asumate în acest proiect? 

Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru definirea sistemului de garanție – returnare (SGR) al ambalajelor primare nereutilizabile este extrem de important pentru România, iar nevoia pentru acest cadru legal este evidentă având în vedere obligația de recuperare și reciclare a ambalajelor asumată de România ca membră UE. Este un cadru care poate fi îmbunătățit, dar necesar pentru a recupera din decalajul pe care îl are România ca țară și pentru a ridica procentul de reciclare actual, de 14%.

Țintele propuse sunt ambițioase, de aceea credem ca cel mai important aspect este ca acestea să fie realizabile, iar fără un sistem și o infrastructură bine puse la punct aceste obiective nu se vor concretiza și ar fi mai bine să ajungem la aceste cote progresiv, având în vedere că în forma actuală, încă din primul an de aplicare al SGR este menționat un obiectiv minim de colectare de 75% pentru sticlă, plastic și metal și în doar trei ani acesta să crească la 90%.

Care sunt principalele provocări pentru producători și retaileri în vederea implementării sistemului garanție returnare?

Sistemul garanție returnare, având în vedere că este gândit pentru implementarea la nivel național, impune o uriașă rețea, o infrastructură bine pusă la punct, precum și un management transparent prin administratorul sistemului, indiferent de forma de organizare a acestuia. Există sisteme deja implementate pe care statul le poate aplica pentru a fi cât mai eficient. Noi avem un astfel de sistem prin care, pentru a fi cât mai transparenți, am digitalizat procesul de raportare și documentare. Am pus la dispoziția fiecărui client și partener o aplicație unde înregistrăm fiecare pas din parcursul ambalajelor, până devin deșeuri: de la plasarea lor în piață, la colectare și până la reciclare. Consider că astfel de sisteme, implementate în viitor și de autorități, pot eficientiza procesul despre care vorbim.

Revenind, aș vrea să mai adaug că o altă provocare imensă va fi realizarea infrastructurii la nivel național, sarcină deloc ușoară și care presupune investiții importante. Producătorii și retailerii dezvoltă de ani de zile programe proprii pe zona de protecție a mediului și eficientizare a ambalajelor folosite, înțeleg nevoia SGR și cred că sunt dornici să participe la realizarea unui sistem funcțional care să va aduce beneficii pentru toți participanții.

Spuneați la începutul acestui an că, în privința costurilor pe care producătorii din România le au pentru îndeplinirea obligațiilor de colectare selectivă și reciclare, acestea sunt crescute artificial din cauza problemelor din sistem. Proiectul de HG rezolvă aceste deficiențe?

Rata scăzută de colectare și de reciclare a deșeurilor de ambalaje este o problemă cunoscută în România, indiferent de programele demarate de autorități, de anumite succese locale și de exemplele de bune practici din mediul privat. Nu există o singură soluție care ar putea fi aplicată și toate țintele să fie îndeplinite imediat, ci este nevoie de o privire în ansamblu a tuturor instrumentelor actuale și de implicarea tuturor actorilor din domeniu – de la autorități, operatori de salubritate și până la producători și consumatori.

De aceea, sistemul depozit garanție trebuie privit ca parte din soluție și are nevoie să fie completat pe mai multe paliere, începând cu legislația de mediu, atribuții și obligații bine stabilite, dar cel mai important, prin programe de educare pentru populație. În eforturile noastre de a avea un mediu și o țară curate, trebuie să pornim de la un numitor comun, faptul că deșeurile de ambalajele nu sunt gunoi, ci sunt resurse în cadrul economiei circulare care, pe lângă o amprentă redusă asupra mediului, înseamnă și mii de locuri de muncă care pot fi create în România.

Cât de departe este România în acest moment de țintele asumate la nivel european?

Sunt mai multe ținte asumate ca țară membră a Uniunii Europene în privința gestionării, colectării și reciclării deșeurilor. Cel mai cunoscut obiectiv este cel care se referă la deșeurile municipale și este în același timp cel mai elocvent cu privire la progresul înregistrat pentru îndeplinirea obligațiilor. Ținta asumată pentru reciclarea deșeurilor este de 50%, în timp ce rezultatul oficial este de doar 13-14%.

Datele Ministerului Mediului arată că rata de reciclare este de doar 14% la nivel național în condițiile în care în România vorbim anual de aproape șase milioane de tone de deșeuri. Cum se explică o rată atât de scăzută în privința reciclării?

Este o rată extrem de scăzută, la care concură un cumul de factori. În primul rând, avem de recuperat mulți ani în care preocuparea pentru mediu, pentru colectare și reciclare, nu a existat. Există progrese, vedem că volumele colectate și procesate la nivel național sunt în creștere de la an la an și inițiativele publice și private se consolidează.

Există o sincopă destul de mare însă în fluxul deșeurilor, care ne mențin la rate de reciclare de 13-14%, și anume faptul că responsabilitatea colectării selective de la populație revine administrațiilor locale. În același timp, primăriile furnizează doar 5% din necesar. Există o disfuncționalitate legată de colectare și selectare, iar fără o infrastructură solidă situația primăriilor se va perpetua.

O soluție ar putea fi trecerea la modelul costului integral, care stabilește că producătorul este proprietarul deșeului de ambalaj și devine responsabil integral de colectare și reciclare. Avantajul direct se regăsește în costuri, pentru că sunt eliminate anumite etape în procesul de colectare, și în faptul că producătorul gestionează direct sistemul de colectare/reciclare, fără a depinde de volumele oferite de administrațiile locale.

Cât de importantă este implicarea consumatorilor români în procesul de reciclare?

Consumatorul este o parte centrală a procesului de reciclare. Fără implicarea consumatorului, fără participarea activă și educarea în privința mediului, procesul de reciclare devine dificil și costisitor, cu rezultate care nu se apropie deloc de țintele asumate. Practic, vedem această situație chiar în rezultatul național de 14%.

De exemplu, la nivelul Comisiei Europene, consumatorul este pus pe primul loc și are un rol esențial în sistemul Pay As You Throw - „plătești cât generezi”, deoarece există o legătură intrinsecă între creșterea consumului și creșterea generării de deșeuri, iar Comisia Europeană și-a propus să diminueze generarea de deșeuri, fără însă a influența creșterea economică. Acest lucru a fost posibil prin împărțirea responsabilității între producător și consumator. Astfel, unul dintre instrumentele de încurajare a populației să colecteze selectiv este principiul „plătești cât generezi”.

Acest lucru înseamnă că un cetățean plătește serviciile de colectare selectivă asigurate de primării, în funcție de cantitatea și calitatea deșeului generat. Prin urmare, consumatorul este responsabilizat, înțelege dimensiunea impactului său asupra mediului și este motivat, inițial financiar, să joace după regulile sociale. Când consumatorul plătește serviciile de colectare selectivă către administrația locală, către primărie, în funcție de volumul și tipul de deșeu produs, acordă o atenție sporită asupra propriului comportament, separă deșeurile în funcție de tip și ca rezultat costurile cu colectarea se reduc.

Pentru a crește implicarea consumatorului în procesul de colectare și reciclare trebuie să facem mai mult decât să impunem o coerciție pecuniară. Iar aici intră în rol Organizațiile de Implementare a Răspunderii extinse a producătorului precum FEPRA, producătorii, retailerii și ONG-urile care inovează, implementează și educă prin programe dedicate creșterii culturii generale a populației în privința mediului, a responsabilizării individuale și a colectării și reciclării.

De asemenea, trebuie să privim și dintr-o altă perspectivă, și anume a cererii pentru produse prietenoase cu mediul, a produselor cu ambalaje care conțin materiale reciclate – de exemplu: sticlele de RPet care încep să îți facă apariția în magazine sau a produselor din hârtie reciclată. Este o altă formă prin care sprijinim reciclarea și care încurajează dezvoltarea acestui segment.

Conform unui studiu realizat anul acesta și pe care îl vom face public în scurt timp, în privința comportamentului de cumpărare vs. reciclarea sau protecția mediului, sondajul arată că majoritatea românilor apreciază și iau în considerare eforturile companiilor care produc bunurile pe care le achiziționează pentru protecția mediului, mai exact 30,3% țin cont întotdeauna de acest criteriu atunci când cumpără un bun sau serviciu, iar 45,3% iau uneori în considerare un asemenea criteriu.

Interesant de analizat sunt și procentele pe care românii ar fi dispuși să le ofere pentru produse prietenoase cu mediul: 0,3% dintre români ar plăti între 0 și 2% mai mult pentru produse și servicii care sunt prietenoase cu mediul, 29% între 3 și 5 procente, 21,1% între 6 și 10 procente, iar 19,6% peste 10 procente.

Asupra României a fost deschisă deja procedura de infringement din cauza depozitelor ilegale de deșeuri. Care sunt măsurile imediate pe care le vedeți dvs pentru a remedia situația și pentru a evita amenzile care se pot ridica la 200 de mii de euro pe zi?

La capitolul mediu avem o serie de situații care necesită atenție și acțiune urgentă, fie că este vorba de deșeuri, apă sau calitatea aerului. Procedura de infringement este în derulare și în această toamnă România a primit scrisoarea de punere în întârziere din partea Comisiei Europene, având în vedere că încă avem gropi de gunoi care ar fi trebuit deja să fi fost închise, sigilate și reabilitate, sau când în capitala țării, care generează peste un milion de tone de deșeu anual, reciclează doar 8%.

Nu sunt un adept al soluțiilor de ultim moment, am avut șansa și timp suficient, ani de zile, să implementăm ce ne-am asumat, iar pentru ca aceste amenzi să fie evitate, ar trebui să facem chiar ce ne cere Comisia Europeană și am agreat: un plan etapizat și acțiune reală pentru închiderea și regenerarea zecilor de depozite de deșeuri care încă funcționează. Fără acțiune și rezultate nu putem avea un rol real în Pactul Verde European și vom întârzia trecerea către o economie circulară.

Ați anunțat recent un parteneriat cu start-up-ul R-CREATE care vizează dezvoltarea şi aplicarea pe scară largă a soluţiilor de economie circulară. În ce stadiu este acest proiect?

Parteneriatul demarat cu R-CREATE adresează mai multe zone în care business-ul FEPRA se dezvoltă având în vedere că atunci când ne raportăm la responsabilitatea extinsă a producătorilor, pe lângă principiul reciclării,  trebuie să adresăm și principiile de reducere și refolosire, și este un alt pas important pe care îl facem în zona digitalizării pentru a încuraja tranziția către o economie circulară funcțională. Practic, ne dorim să transparentizăm și să oferim un plus de încredere în relația producător – consumator – reciclator.

În prezent, suntem în faza de dezvoltare a proiectului, el urmând să devină operațional pe parcursul anului 2021. Platforma digitală rezultată din acest parteneriat asigură posibilitatea de a urmări eficiența resurselor în fluxurile logistice, pune la dispoziție un sistem simplu de administrare a programelor de economie circulară pe care le au în derulare producătorii și va susține campaniile și programele de comunicare pentru promovarea unui comportament sustenabil al consumatorilor.

Aș dori să mai adaug faptul că pentru anul viitor vom demara și proiecte care să aibă în prim-plan consumatorul, adică cetățeanul, și care vin ca răspuns al feedback-ului pe care l-am tot primit fie pe platformele de social media, fie prin studiul inițiat de noi, și anume dorința de acțiune și implicare.

În 2021 vom lansa, alături de un client cunoscut din portofoliul nostru, un proiect pilot care presupune un punct de colectare inteligent pentru deșeurile de ambalaje, pentru ambalajele reutilizabile și pentru echipamentele electrice.

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content