Provocările economice ale unei crize sanitare

Criza sanitară a scos la iveală vulnerabilități de ordin economic trecute în umbra unei creșteri economice anuale bazată mai mult pe consum decât pe investiții strategice. Inevitabil, pandemia și măsurile de siguranță impuse în acest context au blocat astfel unul dintre sectoarele importante în formarea Produsului Intern Brut – consumul privat. Treptat, consumul și-a revenit la jumătatea anului, dar pierderile din lunile martie și aprilie nu mai pot fi recuperate în acest an.

Începutul lui 2020 venea cu toate premisele unui nou an de creștere economică și, implicit, a puterii de cumpărare. Analiștii estimau că va fi inclusiv un an în care consumatorii se vor orienta tot mai mult și spre bunuri de folosință îndelungată, dincolo de produsele necesare traiului zilnic. Estimările au fost date peste cap încă de la începutul primăverii și, în loc de cheltuieli sporite, consumatorii s-au axat pe produse de bază. Iar într-un context economic incert, economisirea a devenit o preocupare constantă.

Iar pentru economia României, reducerea consumului privat are un impact important când vine vorba despre formarea Produsului Intern Brut. Creșterea economică raportată în ultimii ani a fost de fiecare dată pusă pe seama consumului. „Economie bazată pe consum” a ajuns în timp să fie unica descriere pentru avansul Produsului Intern Brut. În acest an, creșterea economică va fi, de fapt, una negativă. Potrivit Institutului Național de Statistică, numai după primul semestru scăderea a fost de 4,7%. Iar consumul a cântărit negativ la performanța și așa slabă a economiei românești.

„Consumul privat a fost puternic afectat pe partea de retail. Practic, în aprilie a fost înregistrată o scădere de 19% a consumului, în special pe partea de non-food și pe combustibil. Treptat, consumul și-a revenit și în iunie 2020 față de iunie 2019, vorbeam de un plus de 3% în dreptul cifrei de afaceri din retail. Pe categorii, segmentul food a înregistrat o creștere de 4%, non-food 9%, dar în privința combustibililor, încă vorbim de scădere, una de 9% comparat cu perioada similară a anului trecut”, explică Adrian Codirlașu, fostul președintele CFA România.

Măsurile de relaxare au avut un impact clar asupra consumului, însă revenirea nu a fost suficient de puternică încât să acopere pierderile din perioada stării de urgență. „Pierderile din martie și aprilie vor rămâne pierderi”, completează Adrian Codirlașu.

„Opinia mea este că, fără încetarea crizei medicale, nu văd consumul la nivelul din 2019 la finalul anului viitor. La jumătateaa anului, consumul încă era undeva la minus 13% față de decembrie 2019. Este o criză, în criză există incertitudine, se pot pierde locuri de muncă. Și atunci, preventiv, ar trebui să fim prudenți, acesta este un comportament optim. Să avem economii care să acopere strictul necesar în eventualitatea pierderii locului de muncă. Apoi, dincolo de prudență, criza medicală are un cuvânt greu de spus. Trebuie să fim prudenți și cu sănătatea noastră și aici văd un shift pe consum: îmi mențin consumul la același nivel, dar canalele prin care îmi procur bunurile se schimbă. S-a văzut că și companiile din retail s-au adaptat rapid acestei schimbări de comportament și acum aproape orice supermarket e dispus să îți livreze produsele acasă. S-a văzut inovația și răspunsul rapid la criză al acestui sector”, spune președintele CFA România.

Potrivit acestuia, criza a modificat permanent comportamente, atât cel de consum, cât și în privința muncii. A fost, practic, un experiment global de „work from home” care pare că dă rezultate. Acest lucru va avea automat impact asupra consumului. „Nu mai plec de acasă, alimentez mașina mai rar, nu mai consum lucrurile pe care obișnuiam să le consum la birou”, explică Adrian Codirlașu.

Estimările privind evoluția economiei în acest an nu sunt optimiste, ba chiar prima jumătate a acestui an s-a încheiat deja cu o scădere importantă a Produsului Intern Brut. Declinul a început imediat cu starea de urgență, iar datele Roland Berger arată că economia României a înregistrat o scădere de aproximativ 20% în perioada martie – mai. Această cifră a reieșit dintr-un studiu realizat în perioada 10 iunie – 10 iulie, care a analizat răspunsurile unor executivi din peste o sută de companii de top care cumulează venituri de aproximativ 28 de miliarde de euro, adică echivalentul a circa 13% din Produsul Intern Brut al României.

Analiza Roland Berger acoperă sectoare precum bunuri de consum și retail, transporturi și logistică, producție industrială, auto, construcții și real estate, energie, farma și servicii medicale, IT și telecomunicații, servicii financiare. Reprezentanții acestor sectoare de activitate au anticipat o scădere agregată a cifrei de afaceri de aproximativ 20% în trimestrul al doilea 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, urmată de o revenire graduală, susținută, în trimestrele trei și patru.

Însă pentru tot anul 2020, scăderea totală a cifrei de afaceri este estimată la aproximativ 8%. Participanții la studiul Roland Berger anticipează și că efectele crizei vor fi resimțite în 2021, iar activitatea de anul viitor ar urma să fie sub nivelul din 2019. În cazul sectoarelor bunuri de consum și retail, construcții și real estate, farma și servicii medicale, IT și telecomunicații, rezultatele studiului indică un nivel relativ constant de activitate per total în 2020 față de anul precedent.

Szabolcs Nemes, Partener în cadrul biroului Roland Berger București, menționează că toată criza generată de Covid-19 poate fi un catalizator pentru schimbare și inovație. „În ciuda impactului negativ fără precedent, mulți dintre participanții la studiu au menționat și o serie de oportunități care au apărut în contextul actual, de exemplu creșterea importanței producției locale, scurtarea lanțurilor de aprovizionare, reducerea importurilor (în special pentru produsele de o calitate mai redusă/cu preț scăzut), sprijin (guvernamental) pentru producția locală, o deschidere mai mare a clienților cu privire la soluțiile digitale, precum și reducerea presiunii din piața muncii, deficitul de forță de muncă diminuându-se pe termen scurt și mediu”, se arată în studiul Roland Berger.