FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > Provocarea secolului pentru mediul de business: pandemia de coronavirus

Provocarea secolului pentru mediul de business: pandemia de coronavirus

pandemie coronavirus

Businessuri închise, activitate suspendată, personal în șomaj tehnic, măsuri fiscale urgente pentru limitarea pierderilor economice. Pe scurt, acesta este impactul crizei sanitare în economie. Între toate există o industrie care rămâne operațională și funcționează la capacitatea maximă: retail și FMCG. Prinși între măsurile obligatorii de siguranță și necesitatea aprovizionării continue, furnizorii și retailerii au făcut un pact tacit, unul al solidarității. 

11 martie 2020 a fost data la care Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemie de coronavirus. Erau la acel moment peste 120.000 de persoane infectate la nivel global și în România număram deja primele cazuri încă de la finalul lunii februarie. Acesta avea să fie primul semnal pentru mediul de afaceri că este nevoie de măsuri rapide pentru a-și securiza businessurile.

Șocul impus de pandemie devenea din unul sanitar, unul economic cu efecte pe termen lung. Trendurile de consum luau și ele o nouă turnură: din cumpărături responsabile, clienții s-au trezit în spatele unor coșuri pline de produse cu termene de valabilitate îndelungate, dar și cu mult mai multe produse de curățenie decât în mod normal. Oamenii s-au pregătit pentru izolarea la domiciliu și, inevitabil, au pus o presiune enormă pe tot ce înseamnă producție și livrare de bunuri de larg consum pe teritoriul României.

Rafturile cu alimente de bază au fost mult timp goale și ceea ce la prima vedere părea o creștere rapidă de venituri pentru jucătorii din retail avea să se lovească în timp de probleme costisitoare. Una dintre ele – importurile! Acestea au ajuns să se facă la costuri mai mari din cauza deprecierii monedei naționale, dar și din cauza noilor reguli privind transportul de marfă.

Pentru retail, grija principală a devenit dintr-o dată asigurarea stocurilor de marfă și gestionarea fluxului mare de clienți care ajungeau în magazine împinși de panica generată de o pandemie care afecta zilnic zeci de mii de persoane pe teritoriul Europei. În primele trei săptămâni de la primul caz de coronavirus în România, comerțul modern raporta creșteri importante: în categoria de alimente, vânzările au avansat cu 42% în perioada indicată, produsele de igienă personală au raportat o rată de creștere de 65,6%, în timp ce vânzările de produse pentru îngrijirea locuinței s-au majorat cu 23,4% în intervalul 23 februarie – 15 martie față de aceeași perioadă a anului, potrivit datelor Nielsen. Categoria care a crescut cel mai mult în total valoare absolută în aceste trei săptămâni, raportat la aceeași perioadă a anului precedent, este uleiul, cu un avans valoric de 107,8%, vârful de creștere fiind înregistrat în săptămâna 9 – 15 martie (+240,8%).

Din top 15 categorii în creștere absolută, produsele care au înregistrat cea mai mare creștere procentuală în volum în aceste trei săptămâni sunt cele de igienă personală. Avansul mediu raportat este de 266,4%, în timp ce vârful de creștere a fost înregistrat în săptămâna 9 – 15 martie și a fost de 466,1%.

Primele măsuri luate de producători

Cum au gestionat producătorii cererea tot mai mare venită dinspre consumatori? Primul pas a fost protejarea angajaților pentru ca mai apoi să crească la maximum capacitatea de producție, acolo unde s-a putut. Orice fabrică are o limitare de ordin tehnic peste care, oricât de mare ar fi cererea, nu se poate trece de la o zi la alta.

Dobrogea Grup, unul dintre cei mai mari producători de morărit și panificație pe plan local, declară că cererile venite din partea marilor lanțuri de magazine s-au dublat în ultima lună și au fost similare cu cele din lunile cu sărbători religioase. În momentul în care au început să se golească rafturile magazinelor, stocurile producătorului erau suficiente pentru 2 – 3 luni. Acesta a lucrat la capacitate maximă pentru a acoperi cererea venită dinspre clienții mari. Dar, deși a avut materie primă, în unele cazuri i-au lipsit ambalajele.

„Capacitatea de producție Dobrogea Grup este suficientă pentru a acoperi cererea de pâine și biscuiți. Deși avem o varietate mare de sortimente de pâine ambalată și biscuiți, acestea fiind produse pe linii automatizate, avem o productivitate sporită și astfel putem face față unei cereri mărite în mod constant. În ceea ce privește partea de morărit, fluctuația este destul de mare, fiind influențată în mod direct de solicitările clienților în această perioadă, dar și de inconstanța în aprovizionarea cu ambalaje”, susțin reprezentanții Dobrogea Grup.

Dincolo de materii prime și ambalaje, grupul de panificație și-a securizat o resursă fără de care producția nu avea cum să continue: resursa umană. 

„Ținând cont de situația curentă am dezvoltat, emis și aprobat o serie de proceduri specifice atât pentru angajați, cât și pentru vizitatori și personalul auxiliar. Printre acestea se numără și un screening (o chestionare) al angajaților întorși din concedii sau deplasări, al vizitatorilor și al personalului auxiliar, dotarea cu dezinfectant în cât mai multe locuri din companie, în special în zonele de acces în clădiri, și suplimentarea măsurilor de igienă, inclusiv prin asigurarea de mănuși și măști de protecție. În secțiile de producție accesul este limitat doar pentru personalul necesar, fără acces al vizitatorilor”, completează reprezentanții Dobrogea Grup.

Măsuri similare au fost luate și în fabricile Cris-Tim. Încă de la primul caz de infectare cu coronavirus din România, compania a activat echipa de criză, responsabilă pentru implementarea și monitorizarea măsurilor de protecție și prevenție. „Setul de măsuri a fost implementat imediat în toate companiile membre ale grupului Cris-Tim și vizează atât activitățile personalului, cât și tot lanțul alimentar parcurs de produsele noastre, începând de la recepția materiei prime și a ingredientelor, continuând pe tot fluxul de producție și finalizând cu procesul de distribuție. În fabricile de producție s-a procedat la limitarea maximă a activității pe tura de noapte, prioritizându-se numai procesele care necesită continuitate, astfel încât prezența personalului în incinta fabricii să fie redusă la minim”, susțin reprezentanții companiei.

Fabricile grupului Agricola s-au supus, de asemenea, măsurilor de siguranță pentru a reuși să susțină producția și cererea tot mai mare din piață. Conducerea companiei a declarat că fabricile lucrează la o capacitate de 110% pentru a onora comenzile în creștere din această perioadă în care rafturile magazinelor sunt luate cu asalt. Asta în condițiile în care, anul trecut, Agricola a vândut aproape 48.400 de tone de carne și 80 de milioane de ouă.

„Onorăm comenzi cu 5-7% mai mari față de vânzările înregistrate în lunile normale, diferențiat pe categoriile de produse din portofoliu. Nu putem onora chiar toate comenzile deoarece producția se planifică cu multe luni înainte, în special la pui și salamuri crud-uscate, iar capacitățile de producție au limite. Însă am solicitat companiilor din grup să plafoneze prețurile la toate produsele la prețul mediu al ultimelor trei luni și să facă demersuri către toți distribuitorii și partenerii din retail sa aibă aceeași conduită”, completează Grigore Horoi, Președintele Agricola Grup.

Sezonalitatea, anulată de stocurile făcute de consumatori

Deși luna martie este o perioadă de post religios, cererea pentru produsele lactate a crescut ca urmare a măsurilor impuse în urma pandemiei de coronavirus care presupun izolare la domiciliu și, implicit, o rezervă mai mare de alimente. Irina Măndoiu, Directorul Comercial Lactalis România, spune că volumul de producție al companiilor de lactate care fac parte din grup (Albalact, Covalact, Dorna Lactate, Lactate Harghita, Rarăul) a fost cel obișnuit pentru o perioadă normală neafectată de postul sărbătorilor de Paște, adică a fost mai mare comparativ cu aceeași perioadă de post a anului trecut.

Drept urmare, „ne indică o creștere a consumului și a stocurilor magazinelor, în această perioadă. Creșterea comenzilor este de două cifre, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut (ne referim la perioada de post premergătoare sărbătorilor de Paște)”, completează managerul Lactalis. Iar protejarea salariaților pentru a susține ritmul de producție a devenit prioritatea zero. „Am comunicat un Ghid Intern de Conduită, cu instrucțiuni clare privind modul în care angajații trebuie să acționeze pentru a preveni extinderea noului coronavirus. Monitorizăm în permanență salariații care au călătorit în zone cu risc ridicat de infectare, asigurând respectarea măsurii de carantină sau autoizolare, și păstrăm un strâns contact cu autoritățile sanitar - veterinare locale”.

În cazul Danone, încă de la finalul lunii februarie toate călătoriile internaționale de business au fost restricționate, iar toate întâlnirile la nivel global, precum seminarii, reuniuni sau traininguri au fost fie amânate, fie organizate digital. „Am intensificat măsurile de igienă atât în fabrică, depozit, cât și la sediul de birouri Danone, conform recomandărilor din partea autorităților și specialiștilor, adaptându-ne astfel la contextul actual și prioritizând prevenția. Am luat decizia de a fixa componența schimburilor de lucru, pentru a reduce la minimum orice risc de contaminare între colegii noștri care au program de lucru în schimburi”, declară reprezentații Danone.

Produse pentru care cererea a crescut de trei ori

Cerere neobișnuit de mare a fost în luna martie și pentru conserve și alte alimente cu termen mare de valabilitate. Pentru producătorul de conserve Râureni, compania a cărei producție se ridică anual în jurul a 20.000 de tone, această cerere s-a tradus prin creșterea volumului de producție. Dacă materia primă nu a fost o problemă pentru că livrările sunt făcute în lunile mai – noiembrie, au existat alte lipsuri.

„Am întâmpinat unele dificultăți pe partea de materii prime auxiliare, cum ar fi capacele, pentru care cererea noastră depășește stocurile furnizorilor, unii dintre ei fiind afectați de criză și restricții. Dar am identificat deja posibile soluții alternative și suntem convinși că vom rezolva problema”, declară Georgiana Mutu, Brand Manager Râureni. Potrivit acestora, cererea de produse venită atât dinspre rețelele internaționale de magazine, cât și cele locale, a crescut în ultima lună cu 200% față de media lunii martie 2019. „Ne-am organizat foarte bine din punct de vedere logistic, respectând toate condițiile de igienă și legislative actuale. Cererile fiind însă peste capacitatea noastră de livrare, reușim să onorăm la timp doar aproximativ 60-70% din comenzi, și asta cu eforturi foarte mari din partea personalului companiei”, completează reprezentanții Râureni.

Cererea din piață a dus la modificări și în activitatea Prefera Foods. În fabrica Prefera se lucrează acum non-stop pentru a putea onora comenzile primite atât de pe canalul de vânzare IKA, cât și din cel de comerț tradițional. „Per total, cererea a crescut foarte mult. Sunt însă categorii cum ar fi carnea, paté-ul, mâncarea conservată pentru care înregistrăm cereri mult mai mari decât media lunară obișnuită. În această perioadă de post, creșterile semnificative erau pe produsele vegetale (pastă vegetală), zacuscă și salată de vinete. Acum cresc toate categoriile și nu mai există sezonalitatea dată de post, din contră”, susține Amalia Leorenț, Director Comercial Prefera Foods.

Pentru Bonduelle, această perioadă a venit cu cereri de trei ori mai mari decât mediile lunare, atât în zona de conserve, cât și de congelate. „Consumatorii și-au schimbat radical comportamentul de consum, și fie că își fac stocuri de produse alimentare cu termen îndelungat, fie gătesc mai mult acasă decât până acum, aceștia achiziționează legume în conserve sau congelate într-un ritm foarte alert (IKA +69% la conserve în prima săptămână a lunii martie). Facem eforturi susținute pentru a face față cererii crescute, începând cu împachetarea produselor - fabricile lucrează 24/7 și la capacitate dublă - până la livrarea produselor către magazine, împreună cu partenerii noștri”, spune Monica Roșu, Marketing Director South-Eastern Europe&Caucasus Bonduelle.

La capacitate maximă se lucrează și în fabrica Alfredo Seafood. Chiar dacă au existat dificultăți de aprovizionare, fabrica s-a bazat pe stocurile existente. „Preconizăm că cererea va crește, dar și prețurile se vor majora, pentru că mărfurile devin mai scumpe, iar mijloacele de transport sunt blocate. De asemenea, cursul de schimb este total defavorabil. Estimăm creșteri ale prețurilor de 10 - 15%”, afirmă afirmă Cristian Dărmănescu, fondatorul Alfredo Seafood.

În ceea ce privește activitatea din segmentul IKA, George Bădescu, Directorul Executiv al AMRCR (Asociația Marilor Rețele Comerciale din România), caracterizează prima jumătate a lunii martie ca „o stare de asediu a magazinelor”.

„Situația s-a mai calmat după jumătatea lunii martie, însă acum depindem foarte mult și de măsurile ce vor fi luate de autorități în perioada următoare. Este clar că magazinele alimentare nu se vor închide, însă avem nevoie de soluții la problemele cu care ne confruntăm”, declară acesta. Concret, asociația cere autorităților să securizeze coridorul de transport internațional de marfă, să găsească noi surse de aprovizionare cu dezinfectanți, măști și mănuși, și să asigure un cadru legal care să-i sprijine pe retaileri în încercarea de a-și ține angajații „pe baricade”, în magazine, și de a găsi forță de muncă temporară.

Și distribuitorii FMCG au resimțit la fel de intens primele două săptămâni din martie. Ovidiu Moldovan, acționar al rețelei Coralia Market și al companiei Coralia Distribuție din Sighișoara (jud. Mureș), spune că în acest interval firma sa de distribuție a înregistrat comenzi de 3-4 ori mai mari decât în perioada similară a anului trecut. Cum face față acestei creșteri fără precedent? „Lucrăm zi și noapte cu camioanele noastre și cu proprii șoferi, deoarece nu găsim transportatori care să ne livreze marfa la retaileri. În aceste condiții cheltuielile de transport sunt în creștere”.

Impactul economic al crizei sanitare

Când au fost gata primele măsuri de ordin fiscal pentru afacerile din România, era clar că statul va depăși cu mult deficitul bugetar, și așa aflat la limită. Analiștii au comparat situația impusă de pandemie și cheltuielile necesare atât în sistemul de sănătate, cât și cele destinate susținerii mediului de afaceri cu criza financiară de acum un deceniu. Nu este numai cazul economiei românești, ci o situație general valabilă pentru toate statele serios afectate de COVID-19.

În România, primele măsuri anunțate de Agenția Națională de Administrare Fiscală au vizat de la amânarea declarațiilor fiscale cu termen de depunere în 25 martie, până la facilitarea operațiunilor de rambursare a TVA-ului și suspendarea acțiunilor de inspecție fiscală.

Mai mult, firmele care plătesc anticipat impozitul pe profit vor primi bonificație de 5% sau 10%. Marii contribuabili vor avea o bonificație de 5%, potrivit Ministerului de Finanțe. Potrivit unui studiu PwC România, amânarea plății obligațiilor fiscale fără instituirea accesoriilor până la 30 de zile de la încetarea situației de urgență este considerată cea mai utilă măsură luată de guvern în contextul pandemiei COVID-19. Există încă o măsură fiscală de susținere a firmelor care trimit angajații în șomaj tehnic. Ministerul Muncii declară că peste un milion de salariați din România se vor regăsi în această situație în viitorul apropriat. Acest șomaj tehnic va fi decontat de stat.

Datele studiului HR Barometru realizat de PwC România la finalul lunii martie arată că 37% dintre companiile chestionate și-au întrerupt total sau parțial activitatea, în vreme ce 20% și-au restrâns activitatea. În contextul impus de pandemie, 27% dintre companii afirmă că vor apela în mod cert la șomajul tehnic.

„Marea majoritate a companiilor doresc să își păstreze angajații și să reducă efectele negative asupra acestora. Din păcate, soluțiile sunt limitate și dificil de anticipat într-un climat imprevizibil care duce la scăderea neașteptată a veniturilor într-un termen foarte scurt. Efectul crizei este unul de domino, afectând tot mai multe industrii. Guvernul a luat un prim set de decizii, dar trebuie să continue monitorizarea foarte atentă a problemelor ca să reacționeze la timp cu alte măsuri de sprijin și, astfel, să salveze cât mai multe companii și angajații acestora”, susține Daniel Anghel, Liderul serviciilor fiscale și juridice și Partener PwC România.

În retail însă marii jucători nu doar că nu iau în calcul o astfel de măsură pentru angajații lor, din contră. Retailerii au nevoie de mai mult personal, la fel și firmele de curierat, din moment ce comerțul online a crescut alert în ultima lună. Ce așteaptă totuși industria din partea statului? În primul rând, principalii jucători cer transparență în luarea deciziilor și consultarea mediului de afaceri. Apoi, susținerea industriei locale se poate face prin sprijin acordat producătorilor de materii prime, dar și prin limitarea exportului de astfel de produse.

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content