FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > Noua ordine globală după pandemie

Noua ordine globală după pandemie

tendințe pandemie

Pandemia de COVID-19 a adus provocări nemaiîntâlnite, iar companiile, indiferent de domeniul de activitate, au trebuit să reacționeze rapid pentru a-și proteja afacerile.

Retailul și industria bunurilor de larg consum au fost în mod special afectate, confruntându-se atât cu faptul că angajații sunt expuși pericolelor, cât și cu o cerere care fie depășește capacitatea logistică, fie generează o supraîncărcare a spațiilor de depozitare. 

Pe măsură ce companiile își regândesc modelele de business, compania de cercetare McKinsey a determinat șapte tendințe care vor defini noua ordine globală după încheierea pandemiei.

1. Resetarea modelului de business și stabilirea unui ritm de lucru bazat pe o listă clară de priorități

În perioada recentă, companiile și-au asumat o serie de noi priorități, îndreptându-și întreaga atenție către acestea și lăsând la o parte, cel puțin temporar, restul activităților. Un studiu McKinsey bazat pe răspunsurile primite de la peste 100 de directori din organizații centrate pe consumator a relevat dorința acestora de a scurta lista de priorități, iar tendința va continua să existe și după pandemie.

Susținerea unei astfel de strategii necesită însă dedicare din partea celor aflați la conducere, iar acest lucru poate fi făcut prin organizarea ședințelor de management și structurarea unui calendar concret. Întâlnirile directorilor din management trebuie stabilite astfel încât aceștia să se poată concentra pe deciziile importante și să poată evita discuțiile de formă.

Cele mai multe companii au fost de acord că revizuirea priorităților strategice este benefică. Aceste revizuiri pot lua forma unor întâlniri trimestriale, în care să se decidă dacă anumite probleme trebuie tratate urgent sau amânate sau dacă planurile pe termen lung trebuie regândite, astfel încât implementarea să fie urgentată.

Mai mult, scurtarea listei de priorități poate permite unei companii să pună în practică restructurări organizaționale și operaționale.

2. Restructurarea costurilor

Pentru a ajunge din nou la marjele existente înainte de pandemia de COVID-19, companiile vor fi nevoite să restructureze costurile. În vreme ce anumite categorii de produse au fost puternic afectate, altele, care au înregistrat creșteri semnificative în această perioadă, vor avea de suferit pe termen lung din cauza schimbărilor apărute în comportamentul consumatorilor.

Estimările celor de la McKinsey arată că retailerii care nu se vor putea adapta la noile condiții vor înregistra pierderi importante din cauza creșterilor de costuri apărute în zona forței de muncă. Mai exact, impactul pe termen lung va echivala cu o creștere cuprinsă între 20 și 30% a costurilor administrative.

În cazul companiilor din industria bunurilor de consum, situația diferă în funcție de categorie, unele fiind mai puternic afectate decât altele. Cu toate acestea, nevoia de a investi în tehnologii emergente este universal valabilă. Prioritizându-și acțiunile, companiile au, cu atât mai mult, ocazia să își redefinească structura costurilor. Situația actuală ridică și ea anumite obstacole: protocoalele necesare pentru asigurarea distanței fizice între angajați sau oferirea posibilității de a lucra de acasă vor avea implicații substanțiale asupra departamentelor de HR și IT.

3. Redistribuirea resurselor pentru a se asigura capacitățile esențiale

Lunile trecute au forțat accelerarea unor trenduri care se manifestau deja de mult timp, așa cum ar fi digitalizarea, prezența online sau flexibilizarea lanțului de aprovizionare. Spre exemplu, cumpărăturile online au crescut cu procentaje cuprinse între 20 și 70%, dar direcția era deja trasată de o bună perioadă de timp. Cei de la McKinsey mai scriu că magazinele ar putea deveni noduri centrale în lanțul de aprovizionare al unui retailer și ar putea reflecta profilul consumatorului local, adaptând prețurile, oferta și promoțiile în funcție de piață.

Pe de altă parte, există trenduri născute acum și care s-ar putea manifesta și după ce pandemia se va încheia. Un exemplu în acest sens este atenția oferită igienei în timpul crizei, care a dus la folosirea unei cantități mai mari de plastic și șervețele de unică folosință, iar acest fenomen va forța companiile să inoveze în domeniul alternativelor ecologice și sustenabile.

Regulile de distanțare fizică au adus nevoia instalării de sisteme de plată contactless, iar analiștii de la McKinsey scriu că unul din trei consumatori va continua să folosească sistemele de self check-out și atunci când pericolul nu va mai exista.

Cel mai îngrijorător pentru retaileri este însă procentajul mare al celor care au schimbat magazine și branduri în timpul crizei, lăsând pe plan secund loialitatea față de acestea: 40%! Rămâne de văzut dacă acesta va fi sau nu un comportament de consum pe termen lung.

Este important, așadar, ca retailerii să fie în poziția de a profita de aceste noi trenduri, dar și de acutizarea celor deja existente. Dacă în prezent companiile din retail alocă între 6 și 9% pentru e-commerce, depreciere, epuizare și amortizare (DD&A) sau lanțuri de aprovizionare flexibile, procentul pe care vor fi nevoiți să îl aloce acestora în viitor va fi de două sau trei ori mai mare.

4. Flexibilizarea condițiilor de muncă

Pandemia de COVID-19 a creat contextul pentru a testa cu adevărat ideea de muncă la distanță. Gradul de utilizare a aplicațiilor de videoconferințe a crescut de șapte ori pe măsură ce companiile s-au văzut nevoite să permită angajaților lucrul de acasă.
În această situație, analiștii McKinsey vorbesc despre două trenduri majore care ar urma să se manifeste.

În primul rând, o distribuție mult mai extinsă din punct de vedere geografic a echipei de angajați și, în al doilea rând, apariția unor „marketplace-uri” de angajați, de unde companiile care nu concurează direct să poată apela la angajați pe perioadă determinată. Nu în ultimul rând, nevoia de personal specializat, spre exemplu designeri, s-ar putea traduce în crearea unor centre de excelență.

5. Noua dinamică a relației angajator-angajat

Dacă înainte de criza generată de pandemie beneficiile din pachetul salarial jucau un rol extrem de important în procesul de recrutare și retenție a personalului, este posibil ca acum să vedem o reconfigurare care să aducă în centrul discuției normele de protecție și cele sanitare. În vreme ce angajații în pericol de a-și pierde locul de muncă vor fi dispuși la mai multe concesii în timpul procesului de angajare, cei din sectoarele critice nu vor accepta mai puține beneficii decât ar fi primit înaintea crizei.

Toate aceste schimbări vor presupune costuri, iar echipele de conducere vor avea responsabilitatea de a urmări cu atenție atât performanțele echipelor de vânzări, cât și toate celelalte costuri existente în companie.

6. Luarea mai rapidă a deciziilor

Peste 80% din managerii intervievați de McKinsey au spus că iau decizii mai repede în această perioadă decât o făceau înainte. Pe de altă parte, deciziile majore, așa cum ar fi închiderea unei unități sau renunțarea la una dintre divizii, au fost luate după mai puține întâlniri decât în mod normal. Acest mod de lucru poate fi susținut prin segmentarea procesului decizional și alocarea de timp în funcție de urgență sau importanță.

Astfel, managementul ar avea mai mult timp pentru a se concentra pe deciziile esențiale, în timp ce alți angajați ar putea prelua coordonarea unor activități care nu sunt critice din punct de vedere operațional.

7. Dezvoltarea liderilor

Într-o astfel de perioadă ieșită din comun, liderii intuitivi pot fi mai eficienți decât cei experimentați, consideră analiștii McKinsey. Cum abilitățile dobândite în mod tradițional ar putea să nu mai fie suficiente, liderii ar trebui să dea dovadă de empatie, să urmeze o direcție clară și să transmită celorlalți o stare de calm și optimism.

Privind toate aceste trenduri în ansamblu, devine evident că perioada de criză va obliga companiile să ia o serie de măsuri importante. În funcție de cum vor răspunde acestor provocări, organizațiile pot ieși mai puternice din această criză. Oportunități vor exista, iar cei care vor profita de ele pot deveni liderii de mâine.
 

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content