FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > Modernizarea și eficientizarea activității ANAF, de la teorie la practică

Modernizarea și eficientizarea activității ANAF, de la teorie la practică

macro

De câte ori s-a pus problema creșterii colectării de taxe la bugetul de stat, în discuție a intrat inevitabil nevoia de digitalizare a proceselor derulate de Agenția Națională de Administrare Fiscală. 2021 pare să fie anul în care vor fi făcuți primii pași în acest sens, chiar dacă întâi teoretic. La jumătatea lunii martie, ANAF a publicat spre dezbatere publică strategia pentru 2021 – 2024, o strategie care va ajuta agenția să „ofere servicii noi și adaptate diferitelor categorii de contribuabili și care facilitează conformarea fiscală voluntară”.

În era tehnologiei, Agenția Națională de Administrare Fiscală face un pas important în comunicarea cu toți contribuabilii și în modul în care s-ar putea face colectarea taxelor. Fiscul își dorește o revenire rapidă la nivelul conformării fiscale înregistrate la finalul anului 2019, după cum declară chiar Mirela Călugăreanu, Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală. „Pe termen mediu și lung vizăm transformarea ANAF într-o instituție inovativă și capabilă să răspundă provocărilor mediului extern. În acest sens, în următorii patru ani ne propunem să acționăm pe trei direcții majore de acțiune, respectiv, continuarea parteneriatului cu contribuabilii, mediul academic și mediul de afaceri, adoptarea de soluții digitale integrate și, nu în ultimul rând, prevenirea și combaterea evaziunii fiscale”, spune aceasta.

În strategia despre care vorbește președintele ANAF este punctat faptul că, pentru a eficientiza colectarea veniturilor la bugetul general consolidat, deja au fost simplificate procedurile de administrare fiscală pentru susținerea conformării voluntare la declararea obligațiilor fiscale, măsurile de prevenire și combatere a evaziunii fiscale, sprijinirea conformării la plata obligațiilor fiscale, asigurarea unui tratament fiscal diferențiat în funcție de comportamentul fiscal al contribuabililor și poziționarea ANAF ca o instituție eficientă și transparentă.

Când vine însă vorba despre eficiență, drumul de la teorie la practică este destul de lung. O serie de date publicate în rapoartele de performanță ale agenției și analizate de EY România arată că, în ceea ce privește inspecțiile fiscale, rezultatele sunt departe de estimări. Numărul total de inspecții fiscale din perioada 2017 – 2019 a înregistrat o ușoară creștere, de la 24.533 la 27.023 de inspecții, dar această creștere nu se regăsește și în volumul creanțelor stabilite prin întreaga activitate de inspecție fiscală, din contră. Analiza EY România făcută pe baza rapoartelor ANAF arată că acestea au scăzut la jumătate în perioada analizată. Mai exact, de la 8,2 miliarde de lei la 4,9 miliarde de lei.

„Un număr mare de inspecții fiscale nu presupune în mod automat și colectarea de creanțe fiscale mai ridicate. Se dovedește încă o dată că nu cantitatea, ci calitatea politicii de inspecție fiscală trebuie să primeze. De aceea, salutăm politica ANAF de a pune accentul pe analiza de risc, prin crearea unui departament specializat în acest sens, care este binevenită”, spune Mihaela Mitroi, Partener, Liderul Departamentului de Asistență fiscală și juridică pentru clusterul de Sud, EY CESA.

Departamentul despre care vorbește specialistul EY apare în strategia fiscului pentru 2021 – 2024, document supus consultării publice la jumătatea lunii martie. În această strategie se vorbește despre continuitatea procesului de reformare și modernizare, între care reorganizarea instituției, fiind acum axată pe managementul riscului, conformare voluntară și accelerarea digitalizării serviciilor și proceselor de activitate, cât și implementarea măsurilor pentru susținerea contribuabililor care ce confruntau cu lipsa lichidităților cu efecte asupra solvabilității și, în anumite cazuri, asupra supraviețuirii acestora. „Aceste măsuri au inclus eșalonarea la plată simplificată, amânarea la plată, anularea dobânzilor și penalităților, limitarea temporară a măsurilor de executare silită, accelerarea rambursărilor TVA pentru optimizarea fluxului de numerar al contribuabililor, simplificarea metodelor electronice de îndeplinire a obligațiilor fiscale”, potrivit documentului publicat de ANAF.

Impactul pandemiei asupra procedurilor fiscale

Odată ce măsurile impuse de pandemie au fost în vigoare, a fost nevoie de un plan secundar pentru recuperarea restanțelor. ANAF a elaborat ceea ce se numește „Planul Operațional de Recuperare a Veniturilor”, un document în care au fost adunate măsurile necesare în perioada de recuperare și modul în care trebuie utilizate resursele existente pentru o colectare bugetară eficientă. Implementarea planului a debutat în luna iulie 2020 și va fi continuată până la 31 decembrie 2021. Documentul este structurat pe trei mari capitole, iar conformarea voluntară este primul dintre ele.

Și, potrivit datelor analizate de EY, a crescut conformarea și la declarare, și la plată. „Indicatorul de conformare la declarare a rămas relativ constant în perioada analizată, de la 95,5% în 2017 la 94,7% în 2019. În primele șase luni ale anului 2020, acest procent a scăzut la 92,5%, în mod explicabil, însă datorită măsurilor legislative adoptate - posibilitatea neplății la termen a obligațiilor fiscale datorită neaplicării în perioada martie – decembrie 2020 a dobânzilor și penalităților de întârziere”, explică specialiștii EY. Potrivit lor, în ceea ce privește conformarea la plată, a fost constatată o creștere de la 84% în 2016, la 86,6% în 2019. În primul semestru al anului 2020, se observă însă o scădere importantă a acestui indicator la 78,4%, justificată de facilitățile fiscale acordate companiilor, iar diferența dintre procentul de conformare la declarare și cel de conformare la plată a atins un minim istoric de doar 8% în 2019. „Este un semn că inspecția fiscală a contribuit la reducerea semnificativă a sub-declarării și, implicit, la îmbunătățirea semnificativă a conformării voluntare – contribuabilul declară de bună voie și integral baza impozabilă”, completează Emanuel Băncilă, liderul practicii de litigii și controverse fiscale, Radu și Asociații SPRL.

În plus, „pentru prima jumătate a lui 2020, diferența dintre indicele de conformare și cel de plată este semnificativ mai mare, respectiv de 14,1%, reprezentând arieratele care vor trebui recuperate în 2021. În ceea ce privește scăderea din 2020 a gradului de conformare la declarare (la 92,5%) și de conformare la plată (la 78,4%), conform strategiei ANAF pe următorii patru ani, se dorește revenirea până la sfârșitul anului 2022 la indicatorii de conformare din 2019”, mai arată raportul EY.
Cum explică ANAF că va face acest lucru?

Articol complet poate fi citit aici.

 

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content