Fenomenul de snacking sub lupa obiceiurilor de consum
Snackingul este un obicei universal, 95% din populația comercială având zilnic momente de snacking. Fructele și cafeaua sunt „superstarurile” fenomenului de snacking, arată un studiu realizat exclusiv pentru Progresiv de agenția AHA Moments. Faptul că sursa gustărilor provine în 55% dintre ocazii din stocul de acasă și 45% din achizițiile de moment este un semn că atât retailerii, cât și producătorii trebuie să își gândească strategiile din magazine în mod complementar, generând achiziții de volum, dar și de impuls. 
95% dintre consumatorii din mediul urban spun că obișnuiesc să consume zilnic gustări. Ce snackuri consumă însă românii? Cele mai râvnite produse pentru ocaziile de snacking sunt dulciurile, băuturile, gustările sărate și fructele și legumele. „Dacă ne uităm la clasamentul microcategoriilor, găsim în vârful listei, detașate de celelalte categorii, fructele și cafeaua/mixurile de cafea, acestea având incidența de peste 30% în ultima ocazie de consum. Dacă vorbim despre categoriile clasice de snacking, dulciurile și snackurile sărate merg mână în mână, atât în varietatea pe care o oferă, cât și în incidența de consum, principalele categorii menționate fiind ciocolata, chipsurile, napolitanele, biscuiții sărați, dar și cei dulci, și, nu în ultimul rând, croissantele ambalate”, spune Adelina Aniței-Micu, Research Junior în cadrul AHA Moments.
În topul celor mai consumate snackuri regăsim și pâinea și produsele de patiserie, asociate, de obicei, cu brânzeturi și/sau mezeluri. Iaurtul, sana și kefirul au și ele o incidență mare, acestea fiind produsele cele mai consumate din rândul lactatelor în momentele de snacking.
„La fel ca în 2021, și anul acesta vedem o penetrare aproape universală a snackingului, 95% din populația comercială având momente de snacking zilnic. Apar însă diferențe în paletarul categoriilor, unde există creșteri semnificative pentru dulciuri, snackuri sărate și băuturi non-alcoolice. Aceste creșteri vin coroborate cu atitudini legate de snacking mai proeminente acum (față de 2021) în ceea ce privește semnificația momentului de snacking: cresc scorurile pentru consumul de plictiseală sau de stres, dar și pentru ideea de energie”, punctează reprezentanta AHA Moments.
În medie, sunt 2-3 momente de snacking pe zi, iar în cadrul fiecărei ocazii românii aleg 3-4 produse, ajungând astfel la o medie de 7-8 produse de snacking consumate pe zi per capita. Prin urmare, vorbim despre 7-8 șanse în fiecare zi de a intra în consumul românilor din mediul urban.
Cum se întâmplă consumul
În distribuția locurilor în care au loc ocaziile de snacking, acasă (54%) și la locul de muncă/școală (31%) au cea mai mare pondere. HoReCa și ocaziile „în mers” (pe stradă, în mijloacele de transport, în parc) completează spectrul cu ponderi mai mici, de 8% și respectiv 7%. Există însă diferențe marcante pe vârste, mai ales în rândul tinerilor de 18-24 de ani, care nu au atât de multe momente de snacking la școală precum au adulții la muncă. În schimb, aceștia își completează ocaziile de gustări cu HoReCa (21% versus 8%), dar și cu ocazii „în mers” (11% versus 7%).
Odată cu înaintarea în vârstă, consumul acasă și la locul de muncă devin locurile principale de consum.
„Continuând radiografia ocaziilor de snacking, observăm că în 66% din ocazii e vorba de o ocazie de grup (minimum 2 persoane), doar în 34% din ocazii cel/cea care consumă snackul fiind singur/ă. Aceste date au legătură și cu locul consumului, snackingul de acasă și din HoReCa implicând mai multe persoane, în timp ce pe stradă sau la muncă poate crește ponderea ocaziilor în care sunt singuri”, explică Adelina Aniței-Micu.
Momentele cheie pentru a lua o pauză de snacking sunt 2 sau 3 pe parcursul unei zile. Astfel, o gustare este consumată între mic dejun și prânz, o alta între prânz și cină și, în funcție de preferințe, cel de-al treilea snack poate fi seara după cină (mai ales în rândul tinerilor) sau dimineața înainte de mic dejun (de obicei cafeaua).
Cum se întâmplă achiziția
Având în vedere diversitatea de snackuri consumate, dar și a ocaziilor, tot despre varietate vorbim și în cazul canalelor de achiziție. Astfel, în clasamentul locurilor de cumpărare poziția de lider este revendicată de supermarketuri (55%), urmate de hypermarketuri (47%), discounteri (44%) și de magazinele din retailul tradițional (43%).
Tinerii de 18-24 de ani merg mai puțin în magazine și se bazează pe stocul de acasă făcut de părinți. Dacă totuși fac ei achiziția, consumatorii din acest segment de vârstă aleg să cumpere din retailul tradițional. Odată cu înaintarea vârstei, preferința se îndreaptă spre magazinele mari, îndeosebi către magazinele de tip supermarket. Canalele online (aplicații agregatoare, site-urile retailerilor și magazine specializate) au o incidență redusă versus magazinele offline. Cu toate acestea, se vede un vârf al utilizării lor în cadrul grupului de consumatori din segmentul de 25-34 de ani, cel mai deschis target către achiziții online.
„Dacă ne uităm în amănunt la ultimele 10 ocazii de snacking, observăm un comportament mixt în ceea ce privește achiziția versus momentul de consum, sursa produselor de snacking fiind în 55% dintre ocazii din stocul de acasă și în 45% achiziții pe loc. Există însă diferențe pe categoriile de produse. Spre exemplu, preparatele din carne sau brânzeturile sunt mai degrabă din stocul de acasă, în timp ce dulciurile, snackurile sărate sau iaurtul/sana pot fi cumpărate și pe loc. Totuși, majoritatea categoriilor se pretează pentru ambele variante de achiziție, deci generează oportunități pentru retaileri și producători din ambele surse: achiziții de volum (ambalaje mari, multipack, promoții x+1 etc.), dar și achiziții de impuls (ambalaje mici pentru o ocazie de consum, băuturi la rece/cald lângă casa de marcat sau în zone de
trafic mare)”, spune reprezentanta AHA Moments.
Cum se ia decizia la raft
Când vine vorba de cumpărăturile de snackuri, consumatorii valorifică primordial gustul (71%), urmând criteriile de preț (raport calitate-preț bun – 68%, preț mic, accesibil – 48%) și ingredientele cât mai naturale (47%). Tinerii prețuiesc, în primul rând, raportul calitate-preț (64%), urmat de gust (57%), pe când, odată cu înaintarea în vârstă, cele două criterii se interschimbă.
„Pe zona de informare, vedem o creștere versus valul anterior pentru paginile nutriționiștilor sau influencerilor care promovează un stil sănătos de alimentație în social media (45% vs 36%). Există astfel deschiderea de a căuta și citi mai multe despre alimente (49% vs 43%), dar și apetitul mai mare către produse cu super valori nutriționale (51% vs 43%). Aceste date susțin trendurile globale în zona de alimentație mai sănătoasă. Totuși, fenomenul de snacking rămâne atins secundar de aceste noi preocupări și obiceiuri, fiind considerat de majoritatea consumatorilor momentul în care se poate face o excepție de la regulă, prioritară fiind starea de bine”, adaugă reprezentanta AHA Moments.
Percepția românilor în legătură cu tendințele legate de alimentație
Momentele de snacking sunt sinonime cu alegerea unui produs care le place consumatorilor și care le face bine fizic, dar mai ales emoțional. Astfel, poate fi uneori o excepție de la propriile reguli alimentare, un moment de hedonism pur, cu gândul că moderația va echilibra apoi balanța (mănânci mai atent în alte zile, mănânci mai atent la mesele principale șamd).
Din sfera funcțională, apar importante prețul raportat la calitate, dar și lista ingredientelor produselor (eticheta cât mai scurtă, fără E-uri, grăsimi, zahăr sau calorii mai puține). Prețul e o preocupare importantă pentru tineri, pe când eticheta apare „în vizorul” consumatorilor cu vârsta peste 25 de ani. Din sfera emoțională, snackingul e asociat cu bucuria momentului, ideea de a te recompensa pentru un efort sau o reușită, umplerea unui moment de plictiseală sau de relaxare, cât și cu ideea de a traversa mai ușor un moment de stres.
„Interesant e că ultimele două arii, snackingul de plictiseală și cel de stres, s-au intensificat în 2022 versus 2021. În plus, cu toate că apar pe toate segmentele de vârstă, aceste motive sunt mai proeminente în rândul adulților tineri de 25-34 de ani. Aceste creșteri pot reprezenta puncte de urmărit în timp, pentru a putea observa dacă se transformă în arii constante sau au fost doar impactul unui an anevoios (contextul războiului, inflație, pandemia încă în evoluție) care a lăsat o amprentă asupra multor atitudini și comportamente, snackingul nefiind o excepție de la regulă”, concluzionează Adelina Aniței-Micu.
Studiul AHA Moments privind fenomenul de snacking a fost realizat online în luna septembrie, pe un eșantion de 542 de respondenți din mediul urban, cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani.
