Cum vrea Penny să impulsioneze producția de alimente la nivel local
Mare parte din consumul alimentar din România este asigurat din import, deși țara are a șasea cea mai mare suprafață agricolă la nivel european. Mai mult de jumătate din aceasta este acoperită cu cereale, unele care pleacă la export și prea puține rămân la proces pe plan local. De altfel, dacă ne uităm la balanța comercială pe produse agricole, sectorul cerealelor este singurul care înregistrează excedent considerabil: patru milioane de euro. 
„Dacă scoatem din balanța comercială cerealele, unde există excedent, rămânem cu următoarele cifre: 3,13 miliarde euro exporturi pentru tot ce înseamnă produse procesate și 8,73 miliarde valoarea totală a importurilor. Așadar, România are un deficit comercial pe produse procesate, adică pe mâncare, cu excepția cerealelor, de 5,6 miliarde de euro”, spune Tănase Stamule, Decan FABIZ, ASE.
În aceste condiții, Penny România, împreună cu Academia de Studii Economice, analizează 100 de oportunități de dezvoltare a unor afaceri locale din industrii precum agricultura, ambalajele sau produsele cosmetice, pentru a găsi soluții care vor putea oferi românilor, într-un viitor cât mai apropiat, produse 100% românești, care să se alinieze obiectivului TripluRO (3RO) asumat de retailer.
Un studiu realizat în cadrul Penny în anul 2020 arată că peste 76% dintre consumatorii români preferă produse fabricate în România în șase categorii: carne, mezeluri, legume, fructe, lactate și produse din cereale. În plus, datele arată și că pâinea, fructele, legumele și lactatele sunt cele mai consumate produse săptămânal, iar cel puțin o parte dintre acestea au originea în România.
Producția internă de alimente, pe deficit
Statistic, România se află în top 10 producători de fructe și legume din UE. În 2021, la categoria legume, au fost produse circa două milioane de tone, în principal de varză și tomate, urmate de ceapă, ardei și morcovi. Analizând disponibilitatea de producție locală, Penny și-a setat un obiectiv ambițios, acela de a avea cel puțin 40% din selecția de legume și fructe disponibilă la raft din surse românești.
Spre exemplu, retailerul ar avea nevoie 1.500.000 kg piersici, 250.000 kg caise, 2.300.000 kg pere pentru a acoperi cererea. Dar, între 2018-2021 s-a înregistrat o scădere în producția de caise, piersici sau pere, în timp ce producția de nectarine a crescut cu aproximativ 174 de tone. Conform Institutului Național de Statistică, în 2021, comparativ cu 2020, producția de fructe, în general, a crescut cu 7,2%. Cele mai mari ponderi în producția totală de fructe s-au înregistrat anul trecut în județele Argeș (7,9%), Vâlcea (7,6%), Dâmbovița (7,5%), Prahova (5,3%), Buzău (4,7%).
În România, cererea de fructe este mai mare decât producția, de aceea importurile sunt în continuare semnificative. Este necesară dezvoltarea producției de fructe, pe care statul român o sprijină atât prin intermediul fondurilor europene nerambursabile, cât și prin subvenții.
Producția de fructe și legume nu reprezintă însă singurul neajuns, o problemă fiind legată și de spațiile de depozitare. Piețele din România sunt prea puține pentru distribuția producției anuale de fructe, iar numărul de centre de colectare disponibile în România nu sunt suficiente pentru depozitarea mărfurilor. Cele mai multe centre de colectare depozitează majoritar cereale și nevoia unor depozite cu temperaturi reglabile care să fie potrivite pentru fructe este stringentă. Sunt disponibile finanțări europene și naționale care pot contribui la dezvoltarea unor astfel de centre.
„M-am întâlnit de multe ori cu marii fermieri de la Matca și îmi spuneau că în fiecare zi produc și livrează mai bine de o sută de tone de castraveți la export. Livrează în Polonia, în Republica Moldova, în Ucraina. Întrebarea este de ce nu găsim castraveții de la Matca în supermarketurile din țară. Trebuie să găsim metoda prin care aceste produse românești, ambalate corespunzător, cu amprentă de carbon în standarde, se regăsesc în piața românească pentru consumatorii români care doresc produse de calitate, la standarde europene și la un preț și-l pot permite”, spune Florin Spătaru, Ministrul Economiei.
Nevoia de produse locale, în creștere
Penny are deja 85% furnizori înregistrați în România și peste 65% din produsele de pe raft sunt produse, respectiv ambalate în țară. Dificultatea vine din a avea la nivel local tot procesul din fabricație. Pentru a valida un produs ca fiind TripluRO (3RO), în primul rând ingredientul principal trebuie să fie din România. Concret, ingredientul care reprezintă cea mai mare pondere relativă în volumul produsului final, astfel cum reiese de pe eticheta produsului, să fie cultivat, produs, crescut, extras sau fabricat în România.
Totodată, este important ca produsul să fie procesat la nivel local, prin procesare înțelegându-se o acțiune care modifică ingredientul/produsul inițial, inclusiv prin încălzire, afumare, sărare, coacere, congelare, uscare, marinare, extragere, extrudare, amestecare, prelucrare, diluare sau o combinație a acestor procedee. Nu în ultimul rând, TripluRO presupune ca produsul este ambalat în România, adică produsul a fost introdus într-un ambalaj, fie el primar, secundar sau terțiar, pe teritoriul țării.
„Noi avem 400 de furnizori activi. Dacă de la fiecare dintre aceștia am reuși să avem doar un articol suplimentar tripluRo, ar fi 400 de articole în plus pe raft și la un sortiment de peste 2.000 de SKU cât avem noi pe magazin, ar înseamna undeva la 20% produse care se încadrează în conceptul TripluRO”, explică Daniel Gross, CEO Penny România.
„De fiecare dată spunem că avem un mare potențial. Este cuvântul pe care vreau să mi-l scot în fiecare zi din dicționar pentru că acest potențial, de fapt, este cel pe care nu ar trebui să îl mai promovăm. Ar trebui să spunem că acel potențial se transformă în realitate. Întrebarea este: avem produsele respective? Avem materia prima de bază, avem sticlă, avem plastic, avem hârtie, avem produsele din tablă? O parte din ele există. Dar știți bine că în momentul în care ne ducem la raft, unul din elementele pe baza căruia judecăm ceea ce cumpărăm este prețul. Și dacă nu ne uităm la fiecare element în parte, la ce înseamnă materia primă de bază, la ce înseamnă procesare, o să ajungem la un preț necompetitiv și degeaba facem acest lucru”, adaugă Florin Spătaru.
O altă categorie cu potențial de dezvoltare este carnea de porc, fiind cea mai consumată, înaintea cărnii de pasăre și de vită. Totuși, producția internă acoperă doar 30% din consumul de carne de porc iar retailerul face eforturi constante ca, în cazul cărnii proaspete disponibile la raft, aceasta să fie 100% încadrată în conceptul TripluRO.
„Am plecat pe acest drum în urmă cu doi ani și ne-am propus ca în trei ani să ajungem la un procent de 60% din sortimentație sub egida TripluRO. La finalul acestui an vom fi la aproximativ 50% după ce am reușit să scanăm întreg sortimentul. În momentul de față, avem nu doar articole sub egida TripluRo, dar avem categorii întregi cum este cea de carne proaspătă de pasăre, de porc. Avem și subcategorii precum cașcavalul sub brandul Boni sau articolele sun brandul Hanul Boieresc care respect acest principiu”, declară Daniel Costache, Head of Food Buying Penny România.
Sectoare deficitare
Dacă privim spre industria lactatelor însă, situația nu arată la fel de bine. În urma valului de inflație și a scumpirii energiei electrice, producția de lactate din România a fost influențată în mod negativ în acest an. În iunie 2022, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, producția de lapte de consum, de exemplu, s-a diminuat cu 2.490 tone (-8,1%), conform celor mai recente date oferite de Institutul Național de Statistică.
„Este o prioritate pentru noi să facem pași înainte în atingerea obiectivului nostru.Ne dorim să avem pe rafturile magazinelor noastre cât mai multe produse locale, în concordanță cu așteptările clienților noștri, dar în același timp să susținem economia românească. Legat de pilonul sustenabilității, vedem și beneficii prin scurtarea lanțului valoric dintre producător și consumator”, a completat Marek Dolezal, COO Penny România.
Dincolo de condițiile de proveniență a materiei prime, procesare și ambalare, o importantă majoră o are și prețul. Deși consumatorii români își doresc produse locale la raft, prețul acestora trebuie să fie unul competitiv pentru a asigura vânzarea.
„Consumatorul modern este atent la raportul calitate-preț, dar își dorește să păstreze în coșul său de cumpărături produse sănătoase, cât mai proaspete și cu origini românești. Credem că dezvoltarea economiei prin creșterea sortimentului de produse românești se poate face prin inițiative inteligente, care favorizează atât interesele consumatorilor, cât și pe cele ale producătorilor locali”, a spus Daniel Gross, CEO Penny România.
Cu ocazia lansării inițiativei „100 de idei de business pentru România”, Penny dă curs unei discuții libere despre cum mediul de afaceri și autoritățile locale își pot uni forțele pentru a crește numărul de produse locale pe care consumatorii le găsesc în magazinele din toată țara.
100 de idei de business pentru România sunt reunite într-un volum sub forma unui ghid informativ, o linie de start pentru producătorii români care își doresc să își dezvolte afacerile în mod sustenabil. Pe termen lung, volumul își propune să inspire și să genereze o mișcare amplă: înțelegerea nevoii de a dezvolta producția verticală românească de la ingredientul principal până la produsul de pe raft pentru a răspunde nevoilor consumatorilor și pentru a genera plus-valoare în țară.
