Cum va resimți România prima fisură economică din blocul comunitar

31 ianuarie 2020 - data de la care Marea Britanie a devenit oficial primul stat care a părăsit Uniunea Europeană. Dincolo de implicațiile sociale, această decizie vine la pachet cu un impact economic asupra țărilor cu care Regatul Unit are relații comerciale. În cazul economiei românești, analiștii financiari susțin că impactul va fi unul marginal, din moment ce Marea Britanie este al nouălea partener comercial al României. Pentru jucătorii care și-au extins businessul pe piața britanică, situația poate deveni din „marginală” una extrem de complicată în lipsa unor negocieri serioase.

Pentru România, Marea Britanie este una dintre piețele de export cu valoare adăugată mare. Deși în topul partenerilor comerciali piața britanică este abia pe poziția a 9-a, diferența o fac bunurile exportate. În timp ce spre Germania, spre exemplu, pleacă mai mult materie primă, Marea Britanie cumpără din România produse finite. „Avem o excepție cu Marea Britanie unde exportul nostru este unul de valoare adăugată”, declară Ștefan Pădure, Președintele Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR). „Este țara cu cea mai mare componentă de produse cu valoare adăugată, chiar dacă vorbim, de exemplu, de produse din carne de pui - aceasta fiind cotată pe piața britanică ca produs de brand. Noi suntem poziționați între primii trei producători de profil, ca și calitate. Exportăm piept de pui, inner file, produse care chiar întorc valoarea adăugată în țară, cât și alte alimente procesate - produse alimentare generale”, completează președintele APAR.

Cum pot fi securizate aceste relații comerciale și după finalul anului 2020 când se încheie perioada de tranziție și, implicit, obligația Marii Britanii de a se supune reglementărilor europene? Totul se rezumă la negociere.

„Marea Britanie este un importator net de produse alimentare din UE. Ceea ce credem noi că va fi foarte important în această negociere este ca UE să își mențină cotele și contingentele tarifare pe sectorul produselor agroalimentare, pentru că Europa este exportator net în Marea Britanie. O barieră tarifară ar duce la un dezechilibru al fermierilor europeni și, în special, în zona producătorilor români care au reușit să penetreze această piață. Ar trebui să ne păstrăm niște cote în funcție de istoricul pe care îl avem și eventual să cerem mai mult pentru că eram la început și am avut o tendință crescătoare”, mai afirmă Ștefan Pădure. De tonul negocierii va depinde, în final, dacă Brexit devine o mare oportunitate pentru România sau, din contră, pierderea unei piețe care s-a ridicat în 2018 la aproape trei miliarde de euro ca valoare a exporturilor.

„Pentru România, Brexit ar putea să reprezinte o mare oportunitate în dezvoltarea noastră. Totul este o negociere și ține de obiectivele de țară și de variantele de lucru. Acesta este un punct de cotitură acum. Toate aceste lucruri trebuie să plece de la o analiză sistemică asupra istoricului și asupra potențialului pe care România îl are în relația cu Marea Britanie”, este de părere președintele APAR.

Marea Britanie, a 5-a piață de desfacere pentru bunurile românești

Cât de importantă este piața britanică pentru businessurile românești? O analiză recentă KeysFin arată că Marea Britanie este al 9-lea cel mai mare partener comercial al României și a 5-a piață de desfacere pentru exporturile locale. În același timp, Regatul Unit reprezintă o piață de achiziție pentru companiile de pe teritoriul României. „Importurile din această țară au crescut cu 31% în 2018 față de 2014, la peste 1,7 miliarde de euro. Cu toate acestea, valoarea comerțului dintre cele două state reprezintă doar 3% din totalul comerțului internațional al României”, declară Roxana Popescu, Manager KeysFin.

Valoarea schimburilor comerciale dintre România și Marea Britanie au ajuns la finalul anului 2018 la 4,6 miliarde de euro în creștere cu 9% față de anul 2017 și cu 33% față de anul 2014.

Totodată, „dacă negocierile dintre UE și Marea Britanie nu vor merge bine, iar condițiile economice pentru statele europene nu vor fi favorabile, cu siguranță această situație s-ar transmite la nivelul economiei locale destul de rapid din cauza principalelor dezechilibre macro­economice pe care România le înregistrează deja, spre deosebire de celelalte state din regiune, respectiv deficitul bugetar și cel comercial care afectează semnificativ capacitatea de finanțare internă și externă a economiei locale”, susține Roxana Popescu. Mai mult, cum Marea Britanie se clasează pe locul doi în topul economiilor europene și este al doilea cel mai mare contribuitor net la bugetul UE, efectele negative resimțite de Uniunea Europeană per ansamblu, precum și de către statele membre, la nivel individual, nu vor fi de neglijat.

Analiștii subliniază faptul că printre cele mai afectate industrii de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană se vor numără industria auto, cea alimentară și industria farmaceutică - acestea reprezintă categorii de produse cu un lanț de producție strâns legat între companiile britanice și cele europene. În România, Marea Britanie ocupă ultimul loc în clasamentul celor mai mari zece investitori străini direcți, potrivit datelor din 2018 prezentate de KeysFin în studiul „The Brexit effect”.

Pentru retail și FMCG se întrevăd riscuri comerciale și monetare, viitoare bariere, controale la frontiere, cote de import și taxe vamale cu care până acum companiile nu erau obișnuite. Va exista cu siguranță o creștere a costurilor asociate cu circulația mărfurilor între Marea Britanie și UE din cauza tarifelor. Pe lângă barierele tarifare, comerțul dintre UE și Marea Britanie va fi influențat de către cele non-tarifare: formalități vamale caracterizate de proceduri și controale, avize sanitare și fito-sanitare. În conformitate cu Acordul de Retragere semnat de ambele părți, va exista o perioadă de tranziție de la data de 1 februarie 2020 până la data de 31 decembrie 2020, pe parcursul căreia Marea Britanie va respecta, în continuare, acquis-ul european, inclusiv politicile Uniunii Europene în domeniul fiscal și domeniul vamal.

„Va fi cu siguranță afectată aprovizionarea retailerilor internaționali, precum și logistica, cu timpi de așteptare mai mari la frontiere, fapt care va reduce semnificativ eficiența, un atu pe care marile lanțuri de retail se bazează. Companiile din industria bunurilor de larg consum trebuie să fie pregătite, să aibă un plan de rezervă și totodată să se concentreze pe modul în care vor fi tratate aceste costuri suplimentare pentru a se asigura că bunurile lor rămân competitive pe piața UE”, subliniază managerul KeysFin.

România poate fi și „victimă” colaterală

Industria alimentară britanică depinde de importurile din Europa mai ales în timpul toamnei, pentru a asigura stocurile de legume și fructe. Aproape jumătate din necesarul de alimente din Marea Britanie este asigurat de peste hotare. O treime vine din state membre UE. Există și situații în care, deși produsele nu vin dintr-o țară a Uniunii, tranzitează spațiul european. De exemplu, limetele cultivate în nordul Africii ajung în Marea Britanie prin Spania, potrivit unei analize publicate de Reuters. Peste 80% din salata vândută în Marea Britanie, 70% din roșiile de la raft și 27% din fructele moi vin din țările membre ale Uniunii Europene. Datele vin de la Departamentul pentru Mediu, Alimente și Afaceri Rurale care, în același timp, susține că Marea Britanie are lanțuri solide de aprovizionare cu unele dintre țările europene. Printre ele, și România.

Efectele sunt însă și indirecte. România exportă materie primă către state care au relații comerciale puternice cu Marea Britanie, cum este cazul Germaniei. Concret, dacă firmele din Germania vor renunța la o parte dintre produsele pe care le vând pe piața din UK din cauza costurilor crescute, vor cumpăra mai puțină materie primă. Materie primă pe care o asigură inclusiv din România.

Brexit, un proces cu final întârziat

În urmă cu un an, înainte de finalul lunii martie, se vorbea intens despre condițiile ieșirii Marii Britanii din UE. 31 martie 2019 a devenit apoi 31 octombrie, alt termen nerespectat. Istoria de 47 de ani a Regatului Unit ca parte a Uniunii Europene s-a încheiat la începutul acestui an, pe 31 ianuarie. S-a agreat asupra unui „exit calm”, ceea ce presupune o perioadă de tranziție până la finalul acestui an în care Marea Britanie va aplica regulile Uniunii Europene, dar nu va lua parte la deciziile comunitare. Perioada de tranziție este, totodată, și perioada de negocieri în vederea unor acorduri comerciale pe termen lung.

Radu Kubinschi, Director Consultanță în cadrul Deloitte, spunea la finalul anului trecut că „retragerea Regatului Unit va avea un impact economic major atât asupra companiilor britanice, câț și a celor europene care cooperează cu acestea, printre care și cele românești. Transportul aerian, retailul, sectorul alimentelor și băuturilor, construcțiile de mașini, logistica, energia, producția de bunuri de consum, serviciile financiare, telecomunicațiile, tehnologia, construcțiile - toate aceste domenii economice vor fi afectate de Brexit.”

De asemenea, efecte importante vor fi înregistrate pe lanțurile de furnizare, de la apariția unor proceduri suplimentare de conformare aplicabile terțelor țări, până la întârzieri în porturi din cauza posibilelor contracte. Un alt aspect de luat în calcul se referă la angajați. Aceștia vor avea nevoie de vize pentru călătorii de afaceri, permise de muncă și lista poate continua.

„Din punct de vedere financiar, companiile românești trebuie să aibă în vedere fluctuația ratelor de schimb și a dobânzilor, TVA-ul și alte taxe. Din perspectiva reglementărilor, clauzele contractuale trebuie regândite, iar accesul la fluxurile informaționale UE va fi limitat. Și accesul la piețe va fi restrâns și va depinde de acordurile comerciale. Vor apărea bariere precum tarife, licențe, aprobări, standarde de produse, autorizații și, din nou, lista poate continua”, concluzionează Radu Kubinschi.