FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > Cum stă industria în fața provocărilor macro ale lui 2020

Cum stă industria în fața provocărilor macro ale lui 2020

Macroeconomie 2020

2020 a început mai puțin „furtunos” din punct de vedere fiscal, un lucru așteptat de altfel de tot mediul de afaceri. Va fi însă un an așezat pentru companii? Depinde în ce sector activează acestea. Pentru unele devine tot mai greu să asigure lichiditatea, din moment ce de la începutul anului sunt obligate să plătească un salariu minim pe economie mai mare decât în 2019. Rămâne la fel de actuală și problema forței de muncă, în special în producție, și în aceste condiții companiile din România apelează tot mai des la importul de personal.

„2020 se anunță a fi un an extrem de complicat din punct de vedere macro-economic, cu evoluții impredictibile în zona cursului valutar, a inflației, a costurilor de finanțare și a cererii de mărfuri și servicii, mai ales la export. În acest context, pentru mulți investitori va fi o adevărată provocare să își creioneze un plan de business coerent și fezabil”, declară analiștii de la Sierra Quadrant.

„În plus, criza forței de muncă va determina un avans semnificativ al automatizării proceselor”, estimează Ovidiu Neacșu, Asociat Coordonator al Sierra Quadrant. 

Eficientizarea se va face însă cu investiții majore în procesul de producție pentru a acoperi deficitul de personal.

Irina Măndoiu, Directorul Comercial al Lactalis România, spune că „partea de automatizare va primi cea mai mare parte a investițiilor” programate pentru 2020 de compania pe care o reprezintă. „Am alocat încă din 2019 sume destul de importante pentru recalificare, pentru traininguri, angajații în condiții bune de muncă. Încercăm să reținem cât mai mult din angajații pe care îi recrutăm prin a le oferi condiții puțin peste media industriei”, completează directorul comercial al companiei.

Peste 1.200 de angajați lucrează pentru Albalact, Rarăul și compania Lactalis Logistic, parte din grupul Lactalis. Iar planurile de afaceri pe termen lung care să permită o politică salarială peste media pieței sunt greu de menținut, în condiții de instabilitate fiscală.

„În ultimii ani, schimbările legislative, fără norme de aplicare și fără o gândire concretă ne-au bulversat puțin. Sperăm într-un viitor mai clar și mai aliniat cu interesul industriei și al consumatorului într-un final”, subliniază Irina Măndoiu.

Povara din spatele majorării salariului minim pe economie

Dragoș Militaru, Directorul General al Kandia Dulce, spune că „modificarea salariului minim fără o consultare decentă a mediului de afaceri, cu o notificare de implementare de câteva săptămâni și fără ca noul nivel să fie corelat cu o creștere de productivitate în economie, este întotdeauna o provocare. Este foarte greu să îți modifici planurile de afaceri atât de brusc, iar inflația suplimentară generată reduce puterea reală de cumpărare cu efecte greu predictibile.” 

Kandia Dulce este cel mai mare producător român de ciocolată, iar planurile de afaceri ale companiei se fac pe un interval de cel puțin trei ani. Or modificările fiscale făcute de pe o lună pe alta sunt extrem de greu de implementat, ca și ajustarea investițiilor aflate deja în derulare. 

„Această nouă majorare are un impact pe verticală în anvelopa salarială a companiei pe care îl estimez la aproximativ 6%. Astfel, cel puțin în cazul nostru, statul va colecta cu cel puțin 6% mai multe taxe și impozite salariale. Ne propunem, de asemenea, să creștem cifra de afaceri în 2020 cu circa 10%. Efectul cumulat al celor două acțiuni poate duce la o creștere de peste 10 - 12% a nivelului de taxe și impozite datorate în 2020, care va pune o presiune mare pe marja noastră de profitabilitate”, adaugă Directorul General al producătorului de dulciuri.

Un studiu realizat de compania de recrutare Bestjobs în rândul a peste 240 de companii din România subliniază efectele pe care majorarea salariului minim le are asupra planurilor de business din acest an. Unu din patru directori declară că nu va oferi nicio majorare salarială. Alți 25% declară că în compania lor, salariile vor fi înghețate la nivelul anului trecut și doar 35% spun că bugetul le va permite majorări salariale, dar de maximum 5% pentru acest an. 

Mai mult, potrivit analizei, pentru aproximativ un sfert dintre angajatori, majorarea salariului minim de la 1 ianuarie va afecta bugetul de personal, prin urmare vor lua măsuri precum restrângerea cheltuielilor cu beneficiile extrasalariale, comasarea unor funcții, automatizarea unor procese și restructurarea unor poziții. 

„2020 va fi, pentru multe dintre firmele din România, un an în care reorganizarea businessului se va afla în prim-plan. Pe fondul provocărilor din mediul economic, de la creșterea costurilor operaționale la criza forței de muncă, multe companii își vor reconfigura afacerile, cu focus pe eficientizarea activității și evitarea blocajului financiar”, completează analiștii Sierra Quadrant.

Deficit de forță de muncă rezolvat cu import de personal

Dacă restructurarea este luată în calcul de companiile mici, firmele mari se află la polul opus. Acestea au nevoie de salariați noi, iar piața muncii din România nu îi are. 

Studiul Bestjobs mai arată că cele mai căutate specializări pentru care va fi recrutat personal vor fi în vânzări (55%), producție (29%), administrativ (28%), inginerie (25,8%) și logistică (19,3%). Unele dintre posturi vor fi ocupate de expați.

Un alt studiu recent, de data aceasta realizat de Pricewaterhouse Coopers România, PayWell 2019, arată că un sfert dintre companiile intervievate vor apela la importul de forță de muncă pentru a acoperi deficitul de pe piața internă. Printre acestea se numără și Kandia Dulce. 

„Din februarie primim 20 de colege noi din Vietnam care ni se alătură pentru o perioadă de doi ani. Există soluții, fie și pe termen scurt, și le explorăm pe toate: recrutare națională din zone dezavantajate unde există șomaj, recrutare din diaspora sau de pe alte continente, plata unui bonus pentru recomandarea unui nou coleg etc.”, spune Dragoș Militaru.

Estimările specialiștilor PwC România arată că, pentru a susține o creștere economică de 3,5%, piața din România are nevoie de încă un milion de angajați până în 2022. 

Mircea Moga, CEO-ul Mega Image România, admite că „există un deficit în sensul acesta, găsești foarte greu personal care să opereze în magazine. E o problemă națională deja pentru că o văd în toate domeniile. Atunci ajungi cumva într-o zonă cu risc, iar în zona de retail acest risc este și mai mare pentru că vorbim despre foarte multe servicii executate cu resurse umane. Această problemă are un impact asupra mediului de business. Riscul acesta îl poți contracara puțin prin investiția în tehnologie. Poți investi mult în tehnologie și soluții digitale, dar va trece o perioadă. Dar acesta este un risc pentru piața din România.”

Finanțarea, o altă problemă

Forța de muncă, deși reprezintă o problemă majoră, nu este sigura cu care se confruntă industria locală de retail și FMCG.

Albert Davidoglu, CEO-ul Macromex, pune în oglindă situația macroeconomică din România cu ceea ce se întâmplă pe piețele externe și vorbește despre o problemă sensibilă din punct de vedere economic: accesul 
la finanțare.

„În ultimii ani am luat credite ieftine, dar dacă dobânzile vor crește, pe lângă devalorizarea leului care va urma trendul acesta, vom avea o presiune pe costuri. Noi încercăm să le absorbim prin productivitate, să fim mai eficienți, dar nu va fi ușor. Și riscul de inflație este iarăși foarte mare, dar probabil că incertitudinea va fi suficient de mare”, spune CEO-ul Macromex.

„Mediul de afaceri este interesat de stabilitate fiscală și predictibilitate, respectiv acordarea unui timp de minimum 6 – 12 luni necesar companiilor să identifice modalitățile de a se conforma”, completează Cristian Pârvan, Președintele AOAR (Asociația Oamenilor de Afaceri din România).

Opinia sa este completată și de Dragoș Constantinescu, Președintele Ursus Breweries. Întrebat despre ce așteptări are de la 2020, el răspunde simplu: un cadru macroeconomic stabil. „Atâta vreme cât avem acest lucru, fără schimbări bruște de direcție, cred că suntem foarte bine poziționați pentru a avea încă un an excelent. Și acest lucru ne-ar ajuta nu doar pe noi, ci pe toți jucătorii din industrie să ne dezvoltăm într-o manieră sustenabilă.”

Ady Hirsch, CEO-ul Alka Group, vorbește în termeni restrânși despre evoluția pieței de retail în 2020. „Pentru 2020 nu mai putem prognoza o creștere mare de volume în piața locală de retail”, spune acesta. „Inflația, împreună cu prognozele economice neclare, ne determină să fim mai prudenți cu situația macroeconomică. Anul 2019 deja a dovedit asta: consumul a încetinit, comparativ cu perioada de vârf post-criză, 2015-2018”, completează CEO-ul Alka Group.

Comerțul, sectorul supus unui risc economic ridicat 

Din punctul de vedere al riscului investițional, în prim-plan se vor afla afacerile din comerț, arată analiștii Sierra Quadrant. Datele lor indică faptul că și în 2019, tot în acest sector au fost cele mai multe probleme. După primele 11 luni ale anului trecut, 28.114 firme de profil erau radiate, 3.954 de companii își suspendaseră activitatea, iar 1.800 erau în insolvență. În cazul companiilor care lucrează cu personal necalificat și implicit cu salariul minim pe economie, noua majorare a acestuia poate duce la un blocaj financiar.

Cristian Pârvan de la AOAR subliniază că „salariul minim determină ieșirea de pe piață a companiilor ce folosesc intensiv forța de muncă slab calificată și au marje reduse de profitabilitate. Mediul de afaceri este interesat să fidelizeze angajații performanți, inclusiv prin acordarea unor salarii motivante. Este important ca salarizarea să fie lăsată la nivelul de decizie al companiei, și nu la discreția unor decizii administrative, nefondate.”

Estimări pentru 2020

Într-un raport lansat de PwC în cadrul reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos este evaluat nivelul de pesimism al directorilor generali față de evoluția economiei globale. Iar procentul celor care cred că avansul economiei globale va frâna este cel mai ridicat din ultimii opt ani, adică de când această întrebare a fost inclusă în raport. 

În Europa, directorii generali din Vest sunt cei mai pesimiști, în timp ce zona centrală și de est este caracterizată de optimism. România însă face notă discordantă în regiune.

„Directorii generali din România sunt mai pesimiști decât omologii lor din Europa Centrală și de Est și chiar decât la nivel global. Pentru 2020, 57% dintre aceștia cred că avansul economiei globale va încetini, față de 38% în 2019. Îngrijorările directorilor cu privire la o creștere a economiei mondiale mai lentă se reflectă și în opiniile despre evoluția companiilor pe care le conduc, fiind mai puțin încrezători în perspectivele de creștere din acest an, comparativ cu 2019”, conchide Ionuț Simion, Country Managing Partner al PwC România.

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content