FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > Condițiile unei creșteri sustenabile pentru economia românească

Condițiile unei creșteri sustenabile pentru economia românească

analiză macro

Încă de la finalul anului trecut, de când era evident că deficitul bugetar se îndrepta spre 10% din Produsul Intern Brut, analiștii economici trasau câteva direcții esențiale pentru a corecta decalajul dintre veniturile și cheltuielile statului. Acum, când intențiile Ministerului de Finanțe sunt clare privind corecțiile bugetare, atât Consiliul Fiscal, cât și reprezentanții mediului de afaceri ridică o serie de întrebări cu privire la punerea lor în practică.

Creșterea cheltuielilor de personal și a celor cu asistența socială pe parcursul ultimilor ani reprezintă un punct principal de pornire spre evoluția ascendentă a deficitului, iar 2020 a reprezentat vârful aisbergului pentru că, pe lângă această evoluție, s-au adăugat și costurile crizei sanitare. În cifre, acestea s-au tradus printr-un procent de 94,3% din veniturile fiscale (inclusiv contribuții de asigurări), respectiv 23,9% din PIB, procent alocat cheltuielilor de personal și celor cu asistența socială. Datele apar în raportul Consiliului Fiscal privind legea bugetului de stat, cea a bugetului de asigurări sociale pentru anul în curs, cât și strategia fiscal-bugetară 2021-2023. Potrivit raportului, alocarea a aproape un sfert din PIB pentru astfel de cheltuieli nu este sustenabilă mai ales că este localizată la nivelul categoriilor de cheltuieli permanente.

„O corecție macroeconomică este inevitabilă în România pentru a controla deficitele în anii ce vin. Din acest punct de vedere, construcția bugetului pentru 2021, care țintește un deficit cash de 7,16% din PIB, semnalează o modificare de abordare a politicii fiscal-bugetare. Este drept că în perioada 2021-2022 politica bugetară continuă să fie pro-ciclică în raport cu output gap-ul economiei (distanța față de PIB potențial n.r.), dar această situație este inevitabilă în condițiile necesității de a limita deficitele”, susține Daniel Dăianu, Președintele Consiliului Fiscal.

Cum pot fi limitate? O primă măsură eficientă este consolidarea fiscal-bugetară, proces care ia în calcul atât reducerea cheltuielilor, dar mai ales creșterea colectării veniturilor la bugetul de stat. Acest lucru a fost subliniat de-a lungul timpului de majoritatea analiștilor economici, ba mai mult, au oferit și exemple în acest sens, unele deloc noi: digitalizarea administrației fiscale și combaterea evaziunii fiscale.

Creșterea veniturilor fiscale, prioritate zero

Consiliul Fiscal reiterează în raportul său „că procesul de consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere o restructurare a cheltuielilor bugetare, însă este absolut necesară creșterea veniturilor fiscale pentru a întări robustețea bugetului public având în vedere nevoi acute prezente, inclusiv în domeniul sănătății publice și educației publice ca și presiuni viitoare generate de schimbarea de climă și alte amenințări neconvenționale. Din această perspectivă este îngrijorător faptul că, potrivit SFB, veniturile bugetare sunt proiectate să rămână la nivelul de 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023”. Opinia consiliului este susținută și de mediul de business.

Într-un mesaj transmis public de Camera de Comerț Americană în România, membrii organizației consideră că se impun măsuri mai curajoase de limitare a deficitului structural pentru perioada 2022 – 2024, atât prin reducerea cheltuielilor, prin creșterea gradului de colectare a veniturilor fiscale și, nu în ultimul rând, prin absorbția semnificativ îmbunătățită a banilor europeni. „Avem convingerea că un Buget de Stat coerent, care să reflecte realitățile economice și să răspundă provocărilor actuale, corelat cu un Plan Național de Redresare și Reziliență corect proiectat, vor fi definitorii pentru modul în care România va folosi fereastra de oportunitate 2021- 2023, până la următoarele alegeri, pentru a realiza reformele structurale, a menține echilibrul macroeconomic și a valorifica oportunitățile de repoziționare a economiei românești în lanțul valoric global”, susțin aceștia.

De altfel, nu este pentru prima dată când în România se vorbește despre creșterea gradului de colectare, însă teoria nu a ajuns niciodată transpusă în practică. Acesta este motivul pentru care AmCham Romania susține că „guvernul care va reuși această performanță va rămâne în istoria economică a României”. „Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în intervalul 2021-2024 în absența creșterii semnificative a veniturilor bugetare. Aceasta ar putea proveni din: îmbunătățirea eficienței colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepțiilor și portițelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale și a concurenței fiscale neloiale și optimizarea ratelor de impozitare/taxare”, subliniază Consiliul Fiscal.

 

Analiza completă poate fi citită aici.

 

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content