FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > Comerțul european, între un 2019 profitabil și un 2020 cu strategii schimbate

Comerțul european, între un 2019 profitabil și un 2020 cu strategii schimbate

comert european

Cât timp retailul se confruntă cu provocările unei pandemii globale, performanțele obținute în 2019 vor fi greu de atins. Sub presiunea virusului, estimările pentru 2020 sunt puse sub semnul întrebării și analiștii GfK au decis ca în studiul privind comerțul european să nu includă nicio prognoză pentru acest an. Asta pentru că 2020 s-a transformat într-un an de schimbare a strategiilor de business și de setare a tendințelor pe termen lung.

Dacă anul trecut retailul european s-a aflat sub greutatea Brexit, estimările pentru acest an au fost anulate de efectele pandemiei. În timp ce în 2019 cifra de afaceri în cazul magazinelor fizice a crescut cu 2,1% la nivelul Uniunii Europene, cifrele pentru 2020 sunt rezervate. Comerțul online a preluat parțial din vânzările offline, magazinele de proximitate au câștigat clienți în fața hypermarketurilor, dar sunt rulajele la fel de mari pentru a susține evoluția din 2019?

Anul trecut, expertul GfK în retail, Johannes Schamel, estima creșteri importante pentru retailul reprezentat de magazinele fizice. Anul acesta, având în vedere incertitudinile generate de pandemie și faptul că valul doi pare tot mai aproape, nu doar că nu au fost revizuite cifrele inițiale, ci nu mai există estimări deloc.

2019, anul cu o creștere solidă în vremuri liniștite

Evoluția cifrei de afaceri a retailului fizic din Uniunea Europeană a fost anul trecut ușor peste rata inflației și cele mai dinamice piețe au fost cele din Europa de Est. În datele analizate de GfK, România este pe primul loc în privința ritmului de creștere, cu un avans de 9,5%, cifră aproape dublă față de cea raportată de Bulgaria (+5,4%). Asta în condițiile în care puterea de cumpărare din România este de nici 6.000 de euro față de aproape 15.000 de euro cât este media europeană.

Creșteri peste medie au fost raportate și de Estonia (+6,6%) și Lituania (+6,5), dar în aceste state puterea de cumpărare a avut o creștere constantă. Datele din analiza GfK arată că, la nivel european, în 2019 puterea de cumpărare a crescut în medie cu 3,4%. Această evoluție este puternic influențată de cifrele din Letonia (+ 8,5%), Lituania (+7,6%) și Estonia (+6%). Însă, cu un venit anual pe cap de locuitor de peste 35 de mii de euro, Luxemburg rămâne pe primul loc la capitolul putere de cumpărare.

Dar aceasta este erodată de inflație, lucru resimțit pe deplin în România. Studiul GfK arată că, în timp ce media europeană privind rata inflație a fost de 1,4% în 2019, sub nivelul de 2% țintit de Banca Centrală Europeană, cifra din România privind evoluția prețurilor de consum în raport cu puterea de cumpărare era de 3,9%. Rate mari ale inflației au fost raportate și în Ungaria (+3,4%) și Cehia (+2,6%). Raportările din state precum Germania și Franța au arătat cifre sub media europeană, de 1,4%, respectiv 1,3%.

2020, anul provocărilor în retail

„Comerțul cu amănuntul se confruntă cu provocările unei pandemii globale. În februarie am văzut câte probleme sunt pe lanțul de aprovizionare mai ales raportat la dependența de producția din China, iar în martie au apărut noi întrebări cu privire la vânzările din magazinele fizice”, spune Johannes Schamel. Când vor fi ridicate restricțiile, cât timp vor mai amâna consumatorii achizițiile importante, cât teren va câștiga comerțul online, ce va rămâne obișnuință în comportamentele de consum post-pandemie sunt doar câteva dintre întrebările ridicate de acesta și care în prezent sunt tot fără răspuns.

Consumul real pe cap de locuitor a scăzut cu 2,9% la nivelul Uniunii Europene în primele trei luni ale acestui an, potrivit datelor Eurostat. Și tot potrivit Eurostat, a fost cel mai mare declin de când este măsurat acest indicator. Mai mult, în timp ce consumul scădea, rata de economisire a populației era în creștere. Datele la nivelul Uniunii Europene indică o creștere medie de 4,3%, dar cele mai semnificative evoluții au fost raportate de Belgia, Olanda și Danemarca. La polul opus sunt state precum Polonia, Suedia și Cehia.

Perioada în care a crescut rata de economisire în rândul populației coincide cu perioada în care măsurile de siguranță au fost dintre cele mai stricte. Limitarea cheltuielilor nu a vizat însă și zona de food ori a produselor de curățenie, din contră. Cererea a fost atât de mare pe aceste categorii încât a pus o presiune enormă pe lanțurile de aprovizionare.

Supply chain, strategii adaptate „noului normal”

Pandemia de COVID-19 a reprezentat o undă de șoc pentru toate canalele din retail, de la distribuitori la comercianți și revânzători și, nu în ultimul rând, la consumatori. Iar managerii, trecuți deja prin testele de rezistență din timpul pandemiei, sunt dispuși să facă schimbări majore în regândirea lanțurilor de aprovizionare.

O analiză McKinsey bazată pe răspunsurile a 60 de manageri de top arată planurile pe care aceștia le au pentru a flexibiliza operațiunile. Majoritatea covârșitoare a respondenților a spus că pandemia a evidențiat slăbiciuni în lanțurile lor de aprovizionare. Iar în industria alimentară și a bunurilor de larg consum, nu a fost un singur manager care să declare că nu a avut probleme legate de producție și distribuție.

91% dintre ei au avut probleme cu furnizorii. 85% dintre respondenți s-au confruntat cu tehnologii digitale ineficiente pe lanțul de aprovizionare, iar 48% susțin că luarea deciziilor a fost întârziată de faptul că echipa lucra de acasă. În aceste condiții și cu lecția predată de o criză sanitară recent învățată, aproximativ 93% dintre managerii chestionați de McKinsey spun că intenționează să crească rezistența la șocuri a întregului lanț de aprovizionare. Între planuri intră aprovizionarea dublă cu materii prime, creșterea stocurilor de produse critice și inclusiv regândirea lanțurilor de aprovizionare, odată trecută pandemia.

Tot în planurile pe termen scurt intră și nevoia de a avea un control tehnologic asupra lanțului de aprovizionare, lucru posibil doar cu forță de muncă calificată, pregătită să utilizeze noi instrumente digitale la viteză și scară mari. Aproximativ 90% dintre liderii chestionați spun că intenționează să crească numărul angajaților calificați în organizațiile lor, printr-o combinație de recalificare internă și angajări externe.

Investiții în întâmpinarea „noului normal”

Pentru a fi performante în „noua normalitate”, companiile trebuie să se desprindă de soluțiile temporare, care abordează probleme punctuale, potrivit analizei McKinsey. Lunile de pandemie au dus la modificări de comportament care se pot menține pe termen lung. De exemplu, consumatorii care au comandat produsele necesare acasă sau au făcut comenzi online pe care mai apoi doar le-au ridicat din magazin pot face acest lucru și după ce măsurile de siguranță vor fi relaxate.

Liderii de decizie ar trebui să profite de acest moment nu doar pentru a rezolva problemele privind acoperirea cererii, ci transformarea completă a proceselor de aprovizionare și livrare către clienți. Pentru a răspunde dorinței de reziliență sporită, companiile pot lua în calcul proceduri de gestionare a riscurilor în privința lanțului de aprovizionare.

Descentralizarea depozitelor și mutarea stocurilor mai aproape de clienți pot duce la o mai bună reacție în situații de criză. Lista riscurilor pe care se aflau până acum doar situații care prevedeau întârzieri de ordin logistic ori stabilitatea financiară a furnizorilor poate fi acum completată cu posibile întreruperi ale fluxurilor transfrontaliere sau perturbări de ordin social și geopolitic.

Rescrierea scenariilor de risc și reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare ca măsuri de backup în fața unei crize nu pot fi făcute fără investiții pe măsură. Aici intră inclusiv creșterea capacităților digitale end-to-end pentru care este nevoie de coordonare între toți jucătorii implicați.

Digitalizarea de astăzi va ajuta firmele să reacționeze mai bine la riscurile de mâine. Fie că este vorba de prognoze mai exacte, de reducerea perioadei de blocaj sau de livrări mai rapide, digitalizarea lanțului de aprovizionare end-to-end va ajuta companiile să elimine vulnerabilitățile, să îmbunătățească capacitatea de reacție și să reducă dramatic costurile generale.

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content