FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > Colaborarea, esențială pentru reducerea risipei alimentare

Colaborarea, esențială pentru reducerea risipei alimentare

CSR&Sustenabilitate

Reducerea risipei alimentare trebuie să reprezinte o preocupare tot mai mare pentru viitorul nostru și al generațiilor următoare, chiar și în timpul pandemiei de coronavirus, sau poate cu atât mai mult acum. Avem obligația morală de a face tot ceea ce ne stă în putință pentru a lăsa moștenire generațiilor viitoare planeta așa cum am primit-o de la părinții și bunicii noștri, cu aceleași resurse de care ne bucurăm în prezent. 

Articol semnat de Dragoș Tuță Mihaylov, Inițiator și Președinte Ambasada Sustenabilității în România.

Criza fără precedent cu care ne confruntăm și care are efecte la nivel global a reușit să ne demonstreze, în mod practic, lecții pe care le știam doar în teorie. Suntem interconectați la un nivel ridicat, pe care poate nu îl percepeam înainte. Am văzut cum o criză care pornește în Wuhan, China, se poate extinde cu ușurință și poate afecta întreaga planetă. Cererea și ulterior penuria de echipamente medicale de protecție atât de necesare reprezintă un exemplu elocvent al acestei crize ce s-a dispersat la nivel global.

Apoi, modul în care ne raportăm la hrană este un exemplu de tipar de comportament uman. În supermarketurile din toată lumea, cetățeni alarmați au golit rafturile și au făcut stocuri de alimente pentru o perioadă mai lungă de timp. Ulterior, imagini cu pubele de gunoi pline de alimente alterate, pe care oamenii nu au reușit să le consume deoarece cumpăraseră prea mult, au împânzit rețelele de socializare.

Astfel de comportamente apar când există incertitudini legate de disponibilitatea hranei, iar ele au efecte pe piața globală de alimente. Este important de menționat totuși că, după această perioadă dominată de impulsuri, consumatorii au început să conștientizeze risipa și să arunce mai puține alimente în gospodării, însă în același timp, pe lanțul de aprovizionare au fost înregistrate pierderi foarte mari. Avem aici exemple de stocuri semnificative de produse aduse în magazine, urmare a unei cereri ridicate din partea consumatorilor, dar și de pierderi înregistrate de producătorii care nu au mai avut acces la anumite piețe de desfacere.

Unde ne aflăm acum?

Dacă deșeurile alimentare ar fi o țară, aceasta ar fi al treilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră după SUA și China, potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite. În Europa, România ocupă locul 9 în clasamentul risipei de alimente, cu 53% din deșeurile alimentare provenind din gospodării. Cifrele sunt îngrijorătoare în contextul în care aproximativ 50% dintre români cheltuie circa 40% din venitul lunar pentru asigurarea hranei. Știm că în ceea ce privește nivelul de trai, țara noastră înregistrează statistici alarmante.

Aproape 7 milioane de oameni, adică o treime din populația țării, se află în pragul sărăciei. Peste 150.000 de copii mergeau la culcare flămânzi în 2019, iar după criza curentă este de așteptat ca numărul acestora să crească substanțial. Aproximativ o treime din toate produsele din România, adică circa 2,5 milioane de tone de produse alimentare, ajung la coșul de gunoi sau sunt irosite inutil în fiecare an.

La nivelul Uniunii Europene, 88 de milioane de tone de produse sunt aruncate anual, costurile implicite fiind estimate la 143 miliarde de euro. Risipa de produse nu este doar lipsită de etică, dar se transformă în timp într-o risipă de resurse naturale. Combaterea risipei de alimente este importantă și în lupta împotriva schimbărilor climatice, întrucât risipa de alimente generează circa 8% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

Alimentele neconsumate pot fi redistribuite persoanelor aflate în dificultate, sprijinind astfel combaterea foametei, în condițiile în care 40 de milioane de persoane din UE își permit o masă ce conține carne doar de trei ori pe săptămână. Pentru a reduce risipa alimentară și pentru a ajuta persoanele defavorizate, este nevoie de acțiuni din partea întregii societăți și de o colaborare între guverne, producători de alimente, retaileri, ONG-uri și consumatori.

Eforturile comune dau rezultate

Deși situația poate părea una fără ieșire, atunci când colaborăm sincer și hotărât pentru a atinge un obiectiv de interes public, lucruri bune se pot întâmpla. Și se întâmplă. Un exemplu concret în acest sens este promulgarea legii nr. 217/2016 referitoare la diminuarea risipei alimentare, pe data de 16 iulie, un rezultat al efortului comun depus de grupul de lucru pentru combaterea risipei alimentare, din cadrul Ambasadei Sustenabilității în România.

Este important ca dincolo de conștientizarea acestei probleme, să ne dăm seama care sunt consecințele ei - pentru economie, pentru mediul înconjurător - mai ales când acele alimente aruncate pot reprezenta masa unor copii din familii aflate în dificultate. Și după ce facem acest lucru, trebuie să ne așezăm la aceeași masă și să găsim împreună soluții. Atunci când statul nu are resurse, dar nevoile sunt foarte mari, este și responsabilitatea noastră față de copiii de azi și față de generațiile viitoare să facem acest lucru.

Reprezentanții mai multor ONG-uri au participat la dezbaterile organizate de Ambasada Sustenabilității, iar apoi au existat numeroase întâlniri private în care am discutat despre problema risipei alimentare și în care aceștia ne-au semnalat blocajele legislative ce le afectează activitatea.

Am propus crearea unui grup de lucru informal pentru combaterea risipei de alimente și, alături de Asociația Banca pentru Colectarea și Distribuția Alimentelor și alți participanți din Coaliția România Sustenabilă, ne-am implicat în organizarea conferinței „Risipa alimentară în România și rolul Băncilor pentru alimente” din octombrie 2019. Ulterior am hotărât crearea unui grup de lucru cu un obiectiv clar, pe termen de un an, care să aducă schimbările legislative necesare pentru ca legea să încurajeze donarea de alimente, iar procesul să fie mai ușor de realizat.

Schimbările legislative vizau trei direcții: recunoașterea ONG-urilor specializate ca bănci de alimente în rândul recipienților donațiilor, eliminarea TVA-ului și eliminarea obligativității încheierii contractelor în formă autentică, adică la notar. Până recent, legea prevedea că tranzacțiile cu alimentele/produsele agroalimentare care respectă condițiile legislației privind diminuarea risipei alimentare” sunt considerate „livrare de bunuri”. Asta însemna, din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată, o cheltuială nedeductibilă.

Propunerea noastră a fost ca alimentele donate să fie excluse din categoria livrărilor de bunuri, pentru a putea elimina TVA-ul. De asemenea, potrivit legii, transferul de alimente presupunea încheierea unui contract în formă autentică pentru fiecare tranzacție în parte.

Acest lucru implica o risipă de timp și de resurse: producătorul sau retailerul care dorea să doneze produse alimentare trebuia să desemneze un angajat care să petreacă o zi întreagă la notar sau să deschidă un birou notarial în sediul firmei pentru a face față numărului de contracte ce trebuiau semnate. Ori ideea din spatele acestui proces era să încurajăm retailerii să doneze astfel încât, într-un timp cât mai scurt, alimentele să ajungă la destinatari în condiții optime, și nu purtând costuri suplimentare. În forma inițială a legii, acest lucru nu era posibil. Ba chiar mai mult, pentru retaileri era mai ieftin să distrugă produsele decât să le doneze.

Așadar, în cadrul grupului de lucru am identificat și am înțeles în detaliu problemele tehnice, am evaluat impactul modificărilor cerute, avantajele și dezavantajele și am redactat un document de intenție cu modificări legislative care a fost înaintat reprezentanților Parlamentului. Ulterior, acesta a fost preluat de către inițiatori, care au primit sprijinul nostru pe tot parcursul procesului de modificare și proiectul de lege a fost votat de Camera Deputaților la data de 24 iunie și ulterior, promulgat de președintele Klaus Iohannis pe 16 iulie.

Grupul de lucru rămâne activ și după îndeplinirea acestui obiectiv pe termen scurt și urmărește să înțeleagă și să implementeze prioritățile naționale în vederea risipei de alimente. Lansez pe această cale și o invitație. Așteptăm producători, ONG-uri, lideri de opinie și orice parte care dorește să se implice în acest grup de lucru, să se înscrie în Coaliția România Sustenabilă pentru a construi împreună un viitor sustenabil pentru generațiile viitoare.

 

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content