Claudiu Necșulescu: Creșterea Jidvei va veni din segmentul premium, din noile game și din inovație
După un an dificil și impredictibil, care a adus totuși un avans de 10% al cifrei de afaceri, Jidvei mizează pe segmentul premium, pe noi game și sortimente adaptate nevoii de consum a tinerei generații, precum și pe tehnologii de producție inovatoare pentru a menține ritmul de creștere și în 2023. Chiar dacă piața se confruntă cu numeroase provocări, precum creșterea costurilor de producție, implementarea SGR sau legislația care pune frână dezvoltării sectorului, Claudiu Necșulescu, proprietarul Jidvei, crede că 2023 are potențialul de a fi un an mai bun și mai stabil. 
Cum a fost ultimul an pentru Jidvei la nivel de business și cum arată bilanțul față de 2021?
Înainte de a vorbi despre Jidvei, aș face un preambul legat de cum am resimțit eu 2022. Sunt unul dintre oamenii de afaceri care au început businessul imediat după Revoluție. Am prins mai multe momente delicate sau impredictibile, dar ca 2022 nu a fost niciun an. A fost total impredictibil, este singurul an în care nu am reușit să simt finalul și nici evoluția. În ianuarie-februarie am făcut bugetul Jidvei pe întregul an, iar în martie a trebuit să renunțăm la el și să corectăm de la zi la zi. Cu toate acestea, am reușit să gestionăm în limite rezonabile și fără pierderi tot ce înseamnă cifre de business, chiar dacă nu am reușit ceea ce ne-am propus la început de an. În 2022 am obținut o cifră de afaceri de 40 de milioane de euro. Am avut o creștere de 2-3% la nivel cantitativ, față de 10% cât voiam, dar am reușit să creștem 11% în termeni valorici.
Cum a resimțit piața de vin anul 2022 și care au fost cele mai mari provocări?
Sectorul vitivinicol a făcut niște pași remarcabili în ultimii ani, iar consumatorii din piața internă resimt creșterea calitativă, în mod special, a produselor de la raft. Iar acest lucru se datorează investițiilor din ultimii ani, estimez eu, la peste un miliard de euro. Cred că toți colegii din sector au perceput 2022 ca fiind unul atipic. Este clar că celor din zona entry level le-a fost cel mai greu. În momentul în care prețul sticlei a crescut cu 90%, prețul vinului la raft nu avea cum să urmeze procentual aceeași mărire și mulți producători au fost nevoiți să-și diminueze marja, deja afectată de creșterea prețurilor la energie. Practic, nu cunosc niciun input pentru producătorii de vin care să nu fi crescut măcar cu 30%, fie că vorbim de motorină, energie, sticlă, carton, etichetă, dop, toate s-au majorat cu doi digiți. Sper ca ultimul an să nu fi dezechilibrat foarte mulți jucători. O altă provocare majoră este colectarea deșeurilor, care ne impactează foarte mult. Din cele 27 de state UE, doar 12 au implementat acest mecanism cu o societate națională de gestionare a deșeurilor, iar din cele 12, doar patru au vinul inclus în acest mecanism. Și din cele patru, niciunul nu este producător viticol. România este singurul stat care a făcut asta și ne punem întrebarea „de ce?”. De ce Franța, Italia, Spania nu implementează un astfel de mecanism? Pentru că nu se poate face returnare la sticla de vin. E clar, la un anumit nivel de preț, când discutăm de un produs de peste 10 lei, 20 lei – nu mai vorbesc de vinuri de lei – , niciun consumator nu se va întoarce cu sticla pentru 50 de bani să-și ia garanția înapoi. La apă minerală, sucuri, acolo sigur că da. Ceea ce înseamnă că ne revine nouă, producătorilor, și această povară. În plus, ceea ce nu va realiza SGR trebuie să acoperim noi, cu doi lei pe kilogramul de sticlă, ca ambalaj. Ceea ce pentru Jidvei, de exemplu, înseamnă aproximativ 10 milioane de lei pe an costuri suplimentare. O altă problemă pentru producătorii de vin a fost faptul că nu ni s-a aplicat micșorarea CAS-ului în agricultură, din cauza modului de elaborare a legislației, a codurilor CAEN, fiindcă am fost percepuți ca producători de băuturi, deși majoritatea dintre noi suntem structurați pe societăți integrate în industria viticolă, cu plantație, cramă și ne producem băutura din producția proprie, facem agricultură. Astfel de provocări nu vin decât ca să pună frână dezvoltării sectorului, nicidecum să-l stimuleze pentru dezvoltare.
În cadrul Jidvei, cu cât au crescut costurile de producție și în ce măsură s-au reflectat aceste majorări în creșterea prețurilor produselor la raft?
În Jidvei, creșterea costurilor de producție a fost de 30%. Încă nu am reușit să creștem la raft încât să acoperim. Anul trecut am crescut prețurile produselor în medie cu 8-10%, pe total portofoliu, în funcție de game. Aceste creșteri de preț s-au înregistrat din 2022 până în prezent.
Care au fost cele mai performante categorii de produse din portofoliul Jidvei?
Creșterea a venit, în mod special, din avansul valoric. E clar că zona entry level a scăzut, am fost conștienți că oamenii se vor reorienta către produsele premium. Cel mai bine au evoluat gama Grigorescu, gama Nec Plus Ultra, tot ce a fost peste 20 lei a avut evoluții pozitive cantitative. Pierderile cele mai mari din punctul de vedere al volumelor au fost, în special, în zona de entry level și mainstream, dar au fost compensate de creșterea pe zona de premium și superpremium.
Se va menține această creștere și pe parcursul acestui an? Ce alte tendințe vor avea un cuvânt de spus în piața locală de vin?
Sigur că se va menține. Oamenii vor fi mult mai atenți la ceea ce consumă în perioada următoare. O mare parte din scăderea de volume vine și din responsabilizarea consumatorului. Iar facilitățile din mediul urban, apariția platformelor și sistemelor de aprovizionare în termen scurt duc la un astfel de consum, nu se mai fac stocuri în casă. Clar lumea va fi mult mai atentă pe ce va cheltui banii, iar consumul se va modifica. Dacă tot e scump, măcar să am un produs de calitate. Iar în acest context, zona entry și cea mainstream vor scădea.
Care este strategia Jidvei în acest context?
Vrem să creștem foarte mult pe zonele de premium și superpremium și să compensăm astfel pierderile din entry level sau mainstream, aceasta este strategia noastră. Ca producție, momentan sunt calibrate în mod egal. Din cele 2.500 de hectare de viță-de-vie producem anual 25.000 de tone de struguri, ceea ce înseamnă 19 milioane de litri de vin pe care îl vinificăm și îl îmbuteliem astfel: 15-16 milioane de sticle de vin liniștit, peste un milion de sticle de vinars și în jur de 200.000 de sticle de vin spumant tirajate.
Ați investit 6 milioane de euro în crama Navigo din Dobrogea, din 2008 și până în prezent. Care sunt planurile în această direcție?
Crama Navigo este o cramă nouă, modernă, situată în Dobrogea, care reunește toate elementele necesare cultivării viței-de-vie: solul nisipos, căldura soarelui, influența răcoritoare a Dunării și a Mării Negre și cantități reduse de precipitații din perioada de coacere. Crama Navigo deține 430 de hectare de viță-de-vie pe rod, aflându-se într-o continuă extindere și o capacitate de stocare de 4,5 milioane de litri. Crama este situată la o distanță de aproximativ 3 km de orașul Cernavodă. Aici pot spune că am rămas puțin în urmă. Sperăm ca anul acesta să pornim îmbutelierea la Navigo. Dat fiind anul 2022, investiția nu s-a finalizat din prudență, am pus frână, dar acum am reluat și sperăm ca până la sfârșitul anului să dăm drumul. În crama Navigo, ponderea mai mare este pe soiurile roșii de vin, Transilvania rămânând zona vinurilor albe. Produsele realizate acolo sunt sub brandul Crama Navigo, în momentul de față avem în portofoliu o gamă mainstream și una uppermedium, Compus. Urmează să lansăm o nouă gamă, poziționată în segmentul premium. Vom continua investițiile la Navigo, atât în ceea ce privește partea de tehnologie și inovație, cât și pentru a extinde suprafața viticolă până la 600 de hectare, cel puțin, față de 430 de hectare cât avem acum.
Citește și: Piața vinului din România, nivel record în 2021
Cât de importantă este inovația în categoria vinurilor? Plănuiți lansări pentru a veni în întâmpinarea noilor nevoi de consum, cum ar fi interesul tot mai mare pentru produsele non-alcoolice?
Noi, ca sector, mai avem de lucrat să stabilizăm consumul și să nu raportăm scăderi. Suntem în jurul a 27 de litri pe cap de locuitor, aproape la jumătate față de potențialul pentru o țară viticolă. Ce facem noi ca să venim în întâmpinarea acestor nevoi este să redimensionăm capacitățile de îmbuteliere, să propunem produse la 375 ml, de exemplu, chiar doze ready to drink. Cât despre produsele fără alcool, eu respect prea mult vinul încât să mă duc în această zonă. Pentru a răspunde noilor nevoi de consum încercăm să lansăm niște produse mult mai fructate, cu un conținut de zaharuri mai ridicat, pe care să le vinificăm până la 8 grade alcool. Practic, un vin cu o concentrație mai mică de alcool. Le vom lansa în prima parte a acestui an, sub o nouă gamă.
Care sunt țintele Jidvei în ceea ce privește sustenabilitatea și dezvoltarea durabilă? Cum poate fi un producător de vinuri sustenabil și ce eforturi faceți în acest sens?
Avem un potențial enorm pentru tot ceea ce înseamnă biomasă și, paradoxal, aceasta nu reprezintă o prioritate. Personal, având încredere în această resursă, am investit într-o instalație de piroliză cu cogenerare pentru utilizarea corzilor și a tescovinei. Este un proiect mai vechi pe care l-am reluat având în vedere evoluția pieței energetice și a trendului către sustenabilitate. Anul acesta Jidvei va deveni complet sustenabil. Instalația de biomasă poate produce până la un megawatt, în contextul în care consumul nostru este de 200-300 de kilowați.
Cum arată bugetul de investiții în acest context și cum este divizat?
Avem un buget de trei milioane de euro destinat cramei Jidvei, strict pe vinificație. Încercăm o tehnologie nouă care ne va ajuta în clarificarea mustului, care va omorî orice microorganism pentru a permite inocularea cu drojdiile necesare, dar care va ajuta și în stabilizarea vinului înainte de îmbuteliere. Sunt niște tehnologii inovatoare, lucrăm de doi ani la acest proiect, anul acesta vor fi funcționale. Bugetul de marketing este anual în jur de 5-6% din totalul cifrei de afaceri, poate puțin mai mare când lansăm
game noi.
Ce prognoze aveți pentru acest an, dacă vă raportați la primul trimestru, și de unde va proveni creșterea?
Vizăm un avans de cel puțin 5% cantitativ și un minim 10% valoric. Creșterile vor veni tot din zona premium și superpremium, din noile game și din inovație. Așa cum a înaceput anul, 2023 e mai așezat, lumea e mai liniștită. Cred că e un an mai bun decât 2022, se anunță a fi mai stabil și mai predictibil.
