FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > Bogdan Chirițoiu: De îndată ce vom reveni la normal, vom declanșa noi anchete

Bogdan Chirițoiu: De îndată ce vom reveni la normal, vom declanșa noi anchete

Bogdan Chirițoiu

Între teama companiilor de a nu risca o sancțiune și dorința lor de a face profit suplimentar, ambele bazate pe panica generată în piață de pandemia de COVID-19, a existat un mediator, dar unul cu rol de control.

Bogdan Chirițoiu, Președintele Consiliului Concurenței, ne-a explicat care au fost cele mai mari provocări în această perioadă și ce anume ar trebui să nu facă managerii din România pentru a nu se trezi în fața unei anchete la finalul stării de urgență.

Ați făcut o serie de recomandări pentru a menține echilibrul pieței în contextul pandemiei. Care sunt acestea?
La începutul acestei perioade ne-am dat seama că anumite companii încep să ezite să ia măsuri benefice de frica de a nu încălca regulile concurenței și de a se expune unor sancțiuni. Este normal ca managerii să fie atenți să nu încalce regulile de concurență, dar în condițiile acestea, prea multă ezitare riscă să blocheze anumite măsuri benefice în contextul crizei. Jucătorii din online aveau probleme pentru că observau că unii dintre colaboratorii lor aveau creșteri foarte mari de preț și voiau cumva să le limiteze.

Le-am explicat că acolo unde există criterii obiective care limitează creșterile speculative de preț, Consiliul Concurenței nu are nicio problemă cu excluderea companiilor care nu se comportă corect. Am mai avut solicitări din zona rețelelor comerciale, legate de faptul că anumiți clienți cumpărau foarte multe produse și transformau astfel magazinul într-o sursă de marfă en gros. Retailerii aveau nevoie de sprijin din partea autorităților pentru a impune o limită în privința cantităților de produse pe care le poate cumpăra un singur client. Mall-urile au vrut, de asemenea, să reducă programul de funcționare.

Au existat și măsuri adoptate la nivel european, implementate apoi în România?
Dacă în prima fază am reacționat la semnale pe care le-am primit din piața locală, au fost și inițiative discutate la nivel european pe care le-am implementat și noi. Existau discuții comune în care erau implicate toate statele membre și s-a ajuns la o linie de comunicare comună. Iar această comunicare spune că, în actuala situație de criză generată de pandemia de coronavirus, companiile pot acționa coordonat, astfel încât să evite deficitul de produse esențiale și să asigure o distribuție echilibrată a acestora.

De exemplu, comercianții cu amănuntul își pot coordona atât transporturile de marfă, pentru a asigura aprovizionarea de produse de bază din toate domeniile, cât și livrările la domiciliu pentru persoanele care nu își pot părăsi locuințele.

La ce anume ați fost mai atenți în această perioadă? La prețuri, la înțelegeri între companii?
În orice moment de panică, piața nu va mai funcționa la fel de bine și există riscul ca prețurile să crească, de multe ori nejustificat, fără un fundament economic legat de costuri, ci doar speculând o cerere crescută pe fondul panicii. Ne-am uitat atent la aceste creșteri de preț și la reacțiile exagerate legate de acestea. Ne-am uitat la prețul produselor sanitare, cum sunt spirtul, măștile etc.

A fost nevoie să cerem date de la companii și a durat ceva timp, mai mult decât ne așteptam. Nu a fost ușor să strângem date din piață, dar și cu date puține, creșterea prețurilor era evidentă, de aceea am și fost deschiși la inițiative de plafonare a acestora. A fost o perioadă în care am lucrat cu Poliția Economică, pentru că pârghiile legale pe care le avem acum sunt insuficiente. Așa că învățăm din această criză, vom îmbunătăți instrumentele legale pentru alte situații și vom înainta o propunere către Guvern în viitorul apropiat.

Cât de mult v-a ajutat Monitorul Prețurilor în această perioadă?
În primul rând, am avut informații aproape în timp real din piață, pe care le-am putut oferi atât Guvernului, cât și opiniei publice. Dacă vorbim despre prețurile produselor alimentare, Monitorul Prețurilor este cel mai rapid instrument pe care îl avem la dispoziție. Dar creșterile pe acest segment au fost mai mici decât la produsele sanitare, de exemplu. Dacă la acestea am avut creșteri de preț de peste 100%, la alimente au existat creșteri medii de 10%. Au existat însă și scăderi, deci clar piața nu funcționează foarte bine.

Noi comunicăm prețuri medii ale unui produs, fie că este făină sau mălai, nu are variații foarte mari. Dar dacă ne uităm la prețurile aferente unui anumit lanț de magazine, acolo vedem variații mari, ceea ce este ciudat pentru că, dacă se scumpește făina, ar trebui să se scumpească în toate supermarketurile. Aceste fluctuații arată că există un șoc în piață. Timp de o lună am văzut astfel de evoluții neuniforme între magazine.

Monitorul Prețurilor ne-a ajutat și pentru a da informațiile exacte decidenților politici, ca ei să poată lua decizii fundamentate în contextul în care exista la un moment dat intenția de a plafona prețul alimentelor, măsură care ar fi făcut mai mult rău decât bine. Este foarte dificil pentru stat să ia locul pieței, să țină cont de toate costurile de producție, să facă ajustări rapide în funcție de acestea. Este foarte complicat să te substitui pieței.

În acest moment, care sunt cele mai mari provocări?
Trebuie să iei decizii rapid și prin definiție, fiind criză, nu vei avea informații adecvate. Vei lua decizii bazate pe informații incomplete. Legiferarea devine mai dificilă. În procedură civilă, deși procedura este mai lentă, toate instituțiile relevante sunt consultate, între care și Consiliul Concurenței. Când se ajunge la ordonanțe militare, circuitul de avizare dispare. Există așadar riscuri, dar le poți corecta la fel de rapid. Nu am nicio remușcare că am avizat interdicția de export pentru materiale sanitare și pentru medicamente.

Mai multe țări au luat astfel de decizii, pentru că fiecare a încercat să își asigure stocurile necesare. Dacă ar fi existat un plan de aprovizionare la nivel european, această decizie probabil că nu ar fi fost luată. Prin lege, România are prețuri mici la medicamente, cele mai mici din 12 țări de referință. Este tentant pentru companii să cumpere medicamente din România la un preț mic, iar apoi să le vândă în țările unde prețul este ridicat, cum ar fi Germania, Țările Scandinave sau Marea Britanie, pentru că acestea sunt în principal țările de export paralel. A intervenit Uniunea Europeană și am văzut că nu au apărut perturbări în privința stocurilor, așa că am renunțat la aceste interdicții.

Ce recomandări aveți pentru managerii cu putere de decizie în companii?
Noi am văzut în alte crize cum, profitând de acest „fundal” obiectiv al crizei, unele companii se gândesc să facă un profit suplimentar, ușor nemeritat. Avem investigații în acest sens și este foarte posibil să ajungem la sancțiuni. Avertismentul nostru ar fi: nu vă bucurați acum de un leu în plus la profit, pentru că s-ar putea să îl dați înapoi înzecit în momentul în care vin sancțiunile. În această perioadă nu am făcut inspecții, dar odată ce vom reveni la normal, sunt anumite lucruri în pregătire și vom declanșa noi anchete.

Lipsa inspecțiilor nu trebuie să îi liniștească pe manageri, pentru că legile nu s-au schimbat, regulile concurenței sunt aceleași. Dacă sunt anumite colaborări punctuale, pe acelea le putem discuta, dar per ansamblu, regulile sunt aceleași și trebuie respectate de către companii așa cum o făceau și înainte de criză. Dacă nu, vor plăti! 

Câte investigații sunt acum în desfășurare și la cât se ridică amenzile aplicate de Consiliul Concurenței în ultimii ani?
La începutul acestui an erau în derulare 32 de investigații, cea mai mare parte vizând posibile înțelegeri orizontale (68,8% din totalul investigațiilor). Avem în desfășurare 17 anchete sectoriale/studii/analize, dintre care șase au fost declanșate anul trecut. În 2019, Consiliul Concurenței a aplicat amenzi în valoare totală de 20,3 milioane de euro, dintre care companiile au recunoscut aproximativ 30%.

Cele mai multe au fost aplicate pentru abuz de poziție dominantă (91%), restul pentru carteluri. Sunt și companii care contestă amenzile, dar procentul hotărârilor favorabile Consiliului Concurenței pronunțate de prima instanță a fost de 98%.Cât despre sumele efectiv plătite, trebuie menționat că într-un an sunt încasate atât o parte din amenzile aplicate în acel an, cât și amenzi din anii anteriori. Numai anul trecut, au fost încasate aproape 115 milioane de lei, dar dacă ne uităm la ultimul deceniu, suma totală depășește 1,4 miliarde de lei.

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content