Biofarmland, un „ceas elvețian” al agriculturii bio din România

Deși piața produselor bio nu a ajuns încă la maturitate pe piața locală, într-un sat din județul Arad există o familie de elvețieni care a pariat pe acest mod natural de a face agricultură încă de acum 23 de ani.

Aceștia au mizat pe potențialul agricol al țării și ulterior s-au extins pe un segment de nișă, acela al produselor bio, cu brandul Biofarmland. Chiar dacă începutul a fost greoi, pe termen lung vorbim despre un pariu câștigător, din moment ce anul trecut cifra lor de afaceri a crescut cu peste 120 de mii de lei.

Biofarmland este un business cu rădăcinile în Firiteaz, un sat din comuna Șagu, la puțin peste 20 de kilometri de Arad, în spatele căruia se află o familie de elvețieni. Povestea lor în România a început în 1997 cu achiziția unui teren. Familia Häni, unii cu experiență de bancheri, alții cu studii agricole, își doreau să facă agricultură „în armonie cu natura”, într-un mod sigur pentru mediu și cât mai simplu. Acest lucru era însă imposibil în țara natală din cauza restricțiilor privind achiziția terenurilor agricole.

„În Elveția nu există teren agricol de vânzare, sunt deja arondate și, în plus, ca să poți să cumperi teren, trebuie să vii dintr-o familie cu tradiție în agricultură”, spune Katharina Häni, unul dintre fondatorii Biofarmland. Ea povestește că atât ea, cât și fratele său, ambii ingineri agronomi cu studii la Berna, în Elveția, și-au dorit să facă agricultură bio și pentru visul lor au mers inclusiv în Argentina să caute terenul potrivit. L-au găsit totuși în România.

„A fost un timing perfect. Exista atunci posibilitatea ca o firmă cu acționari străini să poată cumpăra teren agricol. Mai mult, am avut ocazia să preluăm o asociație agricolă care voia să lichideze businessul. În 1997 am cumpărat terenul, dar a durat până am început să lucrăm pentru că încă eram la studii. Fratele meu a venit în România în 2004, eu în aprilie 2008”, completează Katharina. Acum, familia Häni a ajuns să cultive o mie de hectare de teren în vestul României cu reguli învățate în Elveția. 

De la agricultură la Manufactură

Culturile s-au extins treptat de la cereale la plante medicinale și așa au fost făcuți și primii pași spre ceea ce astăzi se numește Biofarmland Manufactura. Katharina Häni spune că transforma plantele în ceaiuri și le vindea așa - „pur și simplu”. A început cu gălbenele și mărar acum mai bine de zece ani, iar acum sortimentația cuprinde 17 tipuri de ceaiuri bio, de la albăstrele, coada calului și mentă, până la ceaiuri dedicate sportivilor. Apoi a produs muștar și ulterior a cumpărat o moară care să o ajute să vândă și cerealele produse de familia ei.

Cinci ani a durat până a dezvoltat zona de producție și până a avut aprobările necesare pentru mica sa Manufactură. „Eu îmi doream foarte mult să extind zona de producție, era visul meu pentru că sunt produse pe care mi le-aș fi dorit pentru consumul propriu. Spre exemplu, muștarul am ajuns să îl produc tocmai pentru că nu am găsit niciun sortiment bio pe piața locală, nici măcar unul care să nu aibă multe E-uri și făină albă adăugată. Aveam câțiva saci cu boabe de muștar într-o hală și am zis că voi produce pentru consumul propriu”, își amintește Katharina.

A oferit cadou borcane din muștarul pe care l-a produs și, fără să realizeze, își crease deja o piață de desfacere, astfel încât producția acasă nu mai era fezabilă. „Am început să produc acum 10 ani și ajunsesem la 12 tipuri de muștar. Era prea mult, am redus la cele mai căutate șase sortimente complet bio și raw vegane, neprelucrate termic”, punctează Katharina. De la Manufactura familiei Häni ies în total 60 de produse unice și, spune fondatoarea, pentru unitatea lor mică este destul de mult. „Spre exemplu, lumea cere tot mai multă făină integrală și bio.

Moara pe care o avem acum face 100 de kilograme de făină pe oră, ceea ce nu este foarte mult, dar este suficient pentru noi”. Iar făina despre care vorbește provine, de fapt, de la ceea ce ei numesc „cereale antice”. Este vorba despre spelta și einkorn, „rude” ale grâului care au rămas nemodificate și sunt mai bine suportate de sistemul digestiv al omului.

„Acesta a fost scopul nostru acum 10 ani, să aducem din nou aceste produse în atenția consumatorilor. La început a fost cerere mică, însă acum sunt cele mai bine vândute produse al noastre. Spelta este cea mai căutată, einkorn pe locul doi. Despre einkorn acum 10 ani nici nu știa lumea că există, iar acum sunt oameni care ne întreabă dacă avem”, explică Katharina Häni. De altfel, produsele Biofarmland sunt dedicate consumatorilor foarte atenți la detaliile de pe etichetă. Anual, Biofarmland vinde pe site-ul propriu și prin magazinele partenere în jur de 10 mii de pungi de făină, dar și o cantitate comparabilă de ceaiuri.

Biofarmland vinde în toată țara prin intermediul magazinelor naturiste, dar produsele lor sunt disponibile și în retailul modern, prin intermediul Auchan, încă de acum șapte ani. Listarea în rețeaua de magazine venea într-un moment favorabil pentru că în acel an, retailerul avea în derulare mai multe proiecte de sprijin pentru produsele tradiționale. În 2019 a urmat listarea și în rețeaua dm în urma unui parteneriat bazat pe „simpatie”, după cum spune Katharina. În doar câteva luni de la primele discuții, produsele erau deja la raft.

Chiar dacă cerealele, făina, ceaiurile și muștarul sunt disponibile inclusiv în marketplace-ul eMag, toată sortimentația poate fi găsită doar în magazinul online al companiei. Încă de acum patru ani există posibilitatea comenzilor online, timp în care producătorul cu rădăcini elvețiene a putut urmări evoluția consumatorului român în materie de produse bio.

Katharina povestește că, la început, „clienții nu știau exact ce este bio și, sincer, multă lume încă nu știe exact. Deși cererea a crescut foarte mult, lumea știe că bio este mai sănătos, dar încă există confuzii mari pe această zonă. Este încă mult de lucru pe partea de educare a consumatorului, dar suntem pe drumul cel bun, așa pare.” Lunar, familia Häni de la Firiteaz livrează în medie trei sute de colete pentru clienți din toată țară. Pandemia a avut un impact enorm asupra activității Manufacturii, în aprilie nu au reușit să facă față cererii în special pentru făină.

După luna aprilie, situația a revenit la normal. În ceea ce privește valoarea medie a comenzilor online, suma este cuprinsă între 150 de lei și 200 de lei. „Avem foarte multe comenzi pe site-ul nostru, dar dacă vorbim de volume, clar marii retaileri conduc. Însă, în magazinul nostru online, dincolo de faptul că avem sortiment complet la vânzare, vindem și la cantități mai mari decât în magazinele partenere, adică în ambalaje de 5 kg, 20 kg, chiar și 40 de kilograme, ambalaje preferate în mare parte de familiile care au și copii”, completează Katharina. Un alt canal de desfacere pentru Biofarmland este exportul, unde familia Häni vinde cereale produse la Firiteaz.

Echipa, o extensie a familiei Häni

Visul Katharinei de a deschide Manufactura nu s-a bazat pe raționamente de business, ci mai degrabă a avut o componentă socială. „Echipa este unul dintre cele mai importante lucruri și fără oamenii potriviți, dezvoltarea este imposibilă, te limitezi la o activitate care este mică sau banală. Când am venit în România, ne-am dorit să creăm locuri de muncă la țară. Îmi doream să ajut femeile din sat. Acum, toți cei care lucrează cu noi sunt din sat sau din satul vecin”, explică fondatoarea Manufacturii.

Patru persoane lucrează acum în producție, dintr-o echipă Biofarmland de 20 de persoane. Katharina este una dintre ele. În termeni financiari, fondatoarea spune că primii șapte ani de existență au reprezentat mai mult o activitate socială pentru că nu au avut nici profit, nici pierdere, dar și-au permis să plătească salarii fixe din al treilea an de activitate, inclusiv propriul său salariu.

„Am învățat mult, am acumulat experiență, am semnat contracte cu parteneri din toată țara, ne-am dezvoltat. Iar anul acesta se va încheia cel mai probabil cu un profit modest”, completează Katharina. După cum arată datele publice la nivelul anului 2019, businessul Biofarmland Manufactura a ajuns la o cifră de afaceri de aproape 353 de mii de lei, cu 121 de mii de lei peste nivelul din 2018. Cât privește extinderea businessului, nu își doresc să crească foarte mult diversitatea portofoliului, cât cantitățile produse pentru a face față cererilor actuale.

Ce vor face sigur în viitorul apropiat este deschiderea unei hale cu temperatură controlată în care să poată stoca mai multe cereale. „Am vândut foarte mult în străinătate până acum pentru că aici piața bio este încă foarte mică, dar ne dorim să vindem marfa noastră în România, face parte din principiile noastre, asta ne-am dorit de la început: să vindem în țara în care producem, este mai ecologic așa și mai bine pentru toți. Acum ne apropiem de acest scop, dar acest lucru presupune inclusiv hala de care vă spuneam”, spune Katharina Häni. Și mai punctează un lucru: dacă ar fi să ia din nou decizia de a pune bazele unui business axat pe agricultură bio, tot România ar fi țara pe care ar alege-o.