FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > Băcănia Yama, conceptul care folosește „local” drept atu pentru securizarea unei creșteri sustenabile

Băcănia Yama, conceptul care folosește „local” drept atu pentru securizarea unei creșteri sustenabile

Băcănia Yama
Băcănia Yama
Băcănia Yama
Băcănia Yama
Băcănia Yama
Băcănia Yama
Băcănia Yama
Băcănia Yama
Băcănia Yama

Deschisă în primăvara anului trecut, Băcănia Yama a mizat pe legătura cu gusturile copilăriei pentru a atrage clienți noi într-o perioadă în care inflația își punea puternic amprenta asupra comportamentului de cumpărare. În scurt timp, în jurul magazinului s-a format o comunitate unită, interesată de produsele locale, de modul în care sunt fabricate și de oamenii din spatele lor. Și pentru că începutul a fost cu dreptul, fondatorii băcăniei iau deja în calcul o nouă locație, dar și o unitate de producție pentru compoturi și gemuri din fructe de pădure. 

Într-un spațiu de aproximativ 70 de metri pătrați aflat în sectorul 6 din București, a prins viață dorința Andreei Alixandru și a soțului acesteia de a aduce alimente cât mai naturale și puțin procesate aproape de consumatorii din mediul urban. Pentru conceptul băcăniei Yama s-au inspirat din locațiile pe care le vedeau în vacanțele din străinătate, pentru că, la bază, niciunul dintre fondatori nu avea experiență în sectorul de retail. „Eu sunt absolventă a Politehnicii București, inginerie medicală, iar soțul meu a studiat la Universitatea de Științe Agronomice. Ce avem însă în comun este că amândoi am crescut la munte și am fost obișnuiți cu alimente neprocesate, cu fructe din flora spontană”, explică Andreea Alixandru.

Inspirați de băcăniile văzute în Franța, Italia, Spania, cei doi antreprenori și-au dorit să aducă și ei specificul local în București. Au început să caute un spațiu pentru ceea ce avea să fie Băcănia Yama, au lucrat singuri la amenajarea acestuia, au alocat 30.000 euro pentru lucrările inițiale și, în martie 2022, deschideau oficial locația. „A durat jumătate de an de la momentul în care am decis să facem acest pas până la inaugurarea propriu-zisă. Decizia a fost luată în august 2021, am găsit spațiul în februarie 2022 și am deschis pe 22 martie. Putem spune că am luat decizia în pandemie și am deschis în plin război lângă granița României. Dar am crezut și credem foarte mult în această idee de business. Am știut că e ceea ce ne dorim și că vom face acest lucru cu foarte multă plăcere. Cred că este foarte important acest lucru”, adaugă Andreea.

Producătorii locali, baza unui business care crește sustenabil

Când au ales produsele pe care le-au listat în băcănie, fondatorii au mers pe un principiu clar: nu au adus nimic din ce nu ar fi ales și pentru consumul propriu. Ulterior, produsele s-au mai diversificat pentru că unele nu s-au ridicat la calitatea așteptată, dar și pentru că cei care au devenit în timp clienți fideli cereau tot timpul lucruri noi. „Listăm doar produse a căror etichetă este curată, dar ținem și la calitatea omului cu care lucrăm. Ne dorim parteneriate pe termen lung, în care termenii de livrare să fie respectați, având în vedere că produsele sunt perisabile. Și cum Bucureștiul găzduiește oameni de peste tot din țară, ne-am dorit să aducem produse din toate zonele pentru că gusturile sunt diferite. Avem produse din zona Brăilei, avem din Bucovina, din Ardeal, deoarece preferințele sunt diferite și clienţii caută gustul de acasă”, explică fondatoarea.

În acest moment, Băcănia Yama lucrează cu peste o sută de producători mici, locali. Din import aduc doar vin, în special din Republica Moldova, și ulei de măsline care provine din Italia. La raft sunt listate peste o mie de produse unice, iar clienții vin în special pentru mezeluri, indiferent dacă sunt vrac sau ambalate. „Cum clienții sunt recurenți și vin des la cumpărături, produsele vrac câștigă puțin teren datorită dozării cantității pe nevoile lor”, adaugă Andreea.

Totodată, pentru a răspunde cât mai bine cererii venite dinspre clienți, dar pentru a evita în același timp risipa alimentară, fondatorii aduc păsări la comandă, din surse sigure. Un kilogram de pui costă 34,5 lei, în timp ce un kilogram de rață sau de gâscă ajunge la 56,5 lei.

„Faptul că am adaptat tot timpul sortimentația la feedbackul clienților ne-a ajutat să îi fidelizăm foarte repede. Astfel, dacă la început erau doar câțiva curioși care ne-au trecut pragul, acum numărul clienților variază între 160-200 de persoane pe zi. Înainte de sărbători există o cerere mai mare, dar în afară de acel moment, nu pot să spun că există o anumită zi cu vârf de vânzări. Săptămânile sunt foarte diferite, nu pot compara două săptămâni între ele fiindcă nu seamănă deloc. Pentru noi, acest tip de comportament de cumpărături este un semn că vin pentru produse fresh. Clienții noștri evită să facă risipă alimentară, cumpără puțin și des. Ei știu că la noi găsesc mereu produse proaspete, așa că nu fac stocuri”, declară fondatoarea Băcăniei Yama.

Având în vedere acest tip de comportament, valoarea medie a bonului de cumpărături nu este una foarte mare. „Am traversat și această perioadă cu inflație foarte mare și cu grija clienților asupra produselor pe care dau banii. Nu sunt două zile la fel. Pot fi unele cu bonuri medii de 30-40 de lei, dar și zile cu bonuri de peste 100 de lei”, adaugă Andreea. Iar cei care vin la Băcănia Yama sunt persoane atente la alimentație, care au peste 30 de ani și care apreciază specificul local, au avut contact cu produse de acest fel și vor să le consume mai des, nu doar ocazional, când merg în vacanțe în zone rurale.

„Pentru clienți este foarte importantă povestea produsului, vor să știe de unde vine acesta. Dar nu de puține ori am fost plăcut surprinsă să văd că ei cunoșteau deja brandurile. Fie au mai testat, fie au auzit ori au văzut pe social media”, explică antreprenoarea.

Extindere și în zona de producție

Odată consolidată baza de clienți pentru prima locație și amortizată investiția, fondatorii Băcăniei Yama vor să investească într-o nouă locație. Consideră însă că încă mai au de învățat pe acest drum antreprenorial, în care raportarea directă se face la client. Acesta este și motivul pentru
care caută mereu produse noi pentru comunitatea adunată în jurul magazinului, organizează degustări alături de producătorii cu care lucrează și mizează pe feedbackul primit pentru a corecta lucrurile care nu funcționează.

Pentru a duce businessul la un alt nivel, Andreea și soțul său vor să deschidă și o fabrică în județul Neamț, locul în care au rămas familiile lor și care vor fi direct implicate în acest nou stadiu de dezvoltare.

„De când avem această băcănie ne-am dat seama că este aproape imposibil să găsești compoturi și dulceață din fructe de pădure culese din flora spontană. Avem sortimente din afine, spre exemplu, dar sunt afine de cultură. Avem dulceață din zmeură, dar nu e zmeură sălbatică. În Neamț, de unde suntem noi, aceste fructe de pădure există și ne dorim să facem mai mult decât să le culeagă ocoalele silvice și apoi să le exporte. La fel este și în cazul ciupercilor. Acum găsim doar hribi deshidratați, dar oferta poate fi mult mai mare de atât”, explică Andreea.

Când acest plan de business va fi pus la punct, antreprenorii vor avea ocazia să lucreze și cu alte magazine, în special băcănii, pentru că producția nu va fi una industrială, încât să susțină cererea unui mare retailer. Până atunci, cei doi vizează extinderea bazei de clienți pentru prima locație Yama și creșterea businessului într-un mod sustenabil. După primul an de funcționare, băcănia a ajuns la o cifră de afaceri de 240.000 de euro.

Cât despre estimările pe termen scurt, antreprenorii sunt rezervați pentru că inflația încă are efect la nivel de comportament de cumpărături. Sunt însă optimiști că, pe termen lung, afacerile care promovează specificul local își vor securiza locul la masa retailerilor cu un cuvânt de spus.

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content