FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > Zece trenduri in retailul global (I)

Zece trenduri in retailul global (I)

Compania de consultanta si audit Deloitte, recunoscuta pentru expertiza in domeniul retailului, a identificat principalele tendinte ale industriei de retail la nivel global, oferind cateva repere pertinente prin care retailerii se pot diferentia pe viitor in piata si, implicit, in constiinta consumatorilor.

1. Responsabilitatea sociala. Un numar tot mai mare de consumatori, cu precadere din tarile dezvoltate, au ajuns la stadiul in care isi pun problema impactului pe care il au companiile asupra societatii. Aici sunt incluse aspecte ca impactul asupra mediului inconjurator, dar si impactul asupra muncitorilor din tarile care asigura materia prima pentru produse, pana la impactul pe care il are un produs propriu-zis asupra celui care il achizitioneaza. Acest focus pe responsabilitate sociala si siguranta alimentelor se va accentua cel mai probabil in viitorul apropiat. O urmare a acestui curent este faptul ca vor fi dispusi sa plateasca un pret mai ridicat pentru produsele si serviciile premium care vor avea un focus vizibil pe responsabilitate sociala. În asemenea cazuri, retailerii pot sa-si mareasca marginile de profit prin simplul fapt ca opteaza sa aiba un portofoliu bine reprezentat de astfel de produse, facand in acelasi timp un serviciu si societatii. Mai mult decat atat, multe guverne, in loc sa aplice pur si simplu taxe mai mari companiilor pentru probleme legate de mediu, ofera stimulente financiare sau scutiri de impozite menite sa determine companiile sa devina „verzi“ sau „prietenoase cu mediul“. În plus, unii retaileri si furnizorii acestora sunt dornici sa o ia inaintea competitiei la acest capitol, astfel incat sa fie deja bine pozitionati in caz ca mediul regulator va deveni mult prea impovarator. De exemplu, daca guvernele vor aplica in cele din urma o taxa privind emisiile de carbon, acele companii care au investit anterior in reducerea acestor emisii vor avea un avantaj competitiv. Pe masura ce globalizarea si eliminarea barierelor comerciale faciliteaza comertul international cu produse alimentare proaspete, retailerii alimentari devin mai preocupati de siguranta lantului lor de aprovizionare. Abilitatea de a monitoriza adecvat lantul de aprovizionare si de a reactiona rapid la eventualele probleme vor fi, de asemenea, doua aspecte de diferentiere fata de competitie.

 

 

2. Centrul de crestere al consumului la nivel global migreaza. Pe parcursul ultimei decade, cresterea extraordinara intregistrata de SUA din punct de vedere al cheltuielilor consumatorilor a fost o forta de propulsare a intregii economii globale, dar cu precadere pentru industria de retail. Aceasta crestere era condusa, in parte, de puterea pietei imobiliare americane. Partea mai proasta a acestei cresteri a reprezentat-o faptul ca americanii au fost obligati sa traiasca la limita saraciei si sa apeleze la credite suplimentare pentru a putea sa-si achite ipotecile. Colapsul pietei imobiliare si declinul rapid al puterii de cumparare a dolarului ne duc la concluzia ca orice viitoare crestere economica a SUA va proveni mai degraba din exporturi decat din consumul intern. În restul lumii se va intampla exact oposul acestei situatii, cu precadere in Asia. În China, de exemplu, motorul cresterii economice l-au reprezentat exporturile. Totusi, pe masura ce valoarea monedei de schimb chineze va continua sa creasca, exporturile vor lasa locul de sursa primara de crestere economica in favoarea cererii din partea consumatorilor autohtoni. Importurile combinate cu cresterea veniturilor populatiei vor alimenta aceasta tendinta. Aceleasi lucruri se pot aplica si in cazul Japoniei. Concluzia este ca mixul geografic al cheltuielilor consumatorilor la nivel global migreaza din SUA spre Asia. Pentru retailerii mari, asta inseamna un nou epicentru de interes si oportunitati in Asia.

 

 

3. Produsele devin marfuri. Traim intr-o perioada caracterizata de un ritm al inovatiei tehnologice foarte rapid. Astfel, din ce in ce mai multi oameni de rand isi permit standarde de viata de neimaginat pana nu demult din acest punct de vedere. Îmbunatatirile aduse la nivelul productiei fac ca produse de cea mai inalta calitate sa fie vandute la preturi foarte accesibile. Rezultatul final? Consumatorii sunt obositi de oferta din piata, de rata de lansare de noi produse. Pe de alta parte, pentru a se diferentia de competitorii lor, retailerii sunt obligati sa ofere si servicii pe langa produsele propriu-zise. Prin urmare, am ajuns in stadiul in care orice produs este transformat intr-o marfa. Acest proces are loc atunci cand consumatorii diferentiaza produsele numai prin prisma criteriului pret. În mod traditional, produsele de baza sunt considerate marfuri – petrolul, uleiul comestibil, imbracamintea, etc. Astazi, pe lista marfurilor consumatorii adauga electronicele, hainele de firma sau mancarea gata preparata. Rezultatul este ca retailerii si furnizorii lor duc lupta la nivelul pretului in detrimentul tuturor celorlalte aspecte. Aceasta lupta duce preturile si marginile de profit in jos, creand si un mediu de business apasator. Evitarea acomodarii consumatorilor cu unele produse a devenit cea mai mare provocare. Cei care vor sti sa gaseasca si alte puncte de diferentiere in afara de pret, vor fi castigatori.

 

 

4. Aparitia retailului de tip „coada  lunga“. Unele dintre cele mai de succes povesti din industria de FMCG din anii recenti se leaga nu atat de mult de gigantii industriei care targeteaza marea masa de consumatori, ci de unele lanturi de retail mai mici, care se focuseaza pe grupuri tinta de consumatori. Exista si o explicatie plauzibila pentru asta. Conceptul de mass market s-a depreciat, piata a ajuns la saturatie, in timp ce populatia din tarile dezvoltate a devenit mai fragmentata in termeni de venituri si de comportament de consum. Dar ce reprezinta expresia „coada lunga“? Daca ne imaginam  cum sunt configurati consumatorii dupa venituri intr-o piata, vom vedea ca aceasta seamana cu o curba de clopot in cazul a ceea ce statisticienii numesc o distributie normala a populatiei. Sectiunea de mijloc a acestui clopot reprezinta marea masa a consumatorilor unde se gaseste, de altfel, si cea mai mare parte din venituri si unde retailerii se concureaza cel mai mult. Coada acestui clopot, desi reprezinta o cota mai mica din venituri , este cel mai adesea ignorata de catre retaileri, care au preferat pana acum sa culeaga roadele de pe segmentul cel mai ofertant, cel de mijloc. Aceasta situatie insa incepe sa se schimbe. Ca urmare a imbunatatirilor aduse de tehnologia informaticii, acum este posibil sa operezi un portofoliu mai mic, un business targetat la fel de eficient ca un business de amploare. De aici incolo, retailerii, in cautarea unor noi surse de crestere, au posibilitatea sa investeasca in business-uri cu totul noi de-a lungul „cozii lungi“, in locul unei expansiuni pe formatele deja existente in piata. De exemplu, sa luam cazul unui retailer alimentar care opereaza magazine de tip supermarket, pozitionate pe segmentul de mass market. Acesta are optiunea ca, in loc sa continue sa se extinda cu noi supermarketuri pe un segment deja supra-saturat, sa incerce noi formate de magazine cu o sortimentatie de produse pentru consumatorii de nisa. Aici pot intra consumatorii interesati de produse organice sau nemodificate genetic, consumatori cu venituri mici preocupati de alimente gata preparate la un pret accesibil, sau, din contra, consumatorii cu venituri ridicate in cautarea ambiantei de „piata in strada“ in timpul experientei de cumparare. În viitorul apropiat, astfel de investitii de nisa vor duce la o si mai mare fragmentare a consumatorilor din punct de vedere al experientei oferite de retail.

 

 

5. Lupta pentru India. India a devenit regiunea cu cea mai mare atractivitate pentru retailerii internationali. La suprafata, acest lucru reprezinta trimful sperantei asupra experientei, caci, pana la urma, India ramane relativ inchisa pentru retailerii straini, mediul de business este incalcit de nenumaratele obstacole (infrastructura slaba, coruptia, legislatie rigida etc.), iar cresterea atat de rapida a economiei ii face pe specialisti sa se intrebe cu privire la sustenabilitatea acesteia pe termen lung. În ciuda tuturor acestor aspecte, retailerii sunt cu totul hipnotizati. Pentru ei, India este o tara de peste un miliard de consumatori, impinsi catre o economie de piata de catre guvernul lor, care a stimulat consumul. Cresterea a produs un val de entuziasm si optimism in randul populatiei, nemaivazut din timpul proclamarii independentei tarii. Si cele mai mari conglomerate indiene si-au indreptat atentia catre industria retailului. Pentru liderii mondiali din retail, India este un pariu riscant, dar suficient de atractiv cat sa nu se dea inapoi de la el. Pe de alta parte, propunerile de investitie in aceasta tara pe termen lung, printr-un parteneriat, pot sa dea posibilitatea de a intra mult mai rapid, diminuand orice handicap fata de primul intrat.

 

 

(continuare in numarul viitor)

 

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content