FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > Temerile romanilor in vremuri de criza

Temerile romanilor in vremuri de criza

Cateva date publicate de compania de cercetare GfK pe parcursul ultimelor luni ne ajuta sa creionam un tablou al industriei de bunuri de larg consum, dar si al reactiei consumatorilor la criza economica.

Daca anul 2008 a fost caracterizat de efervescenta in consum, initiativa, sentimentul ca „se poate”, starea de spirit actuala a romanilor are ca principale atribute incertitudinea, teama, precum si un sentiment de vulnerabilitate. Oamenii sunt mult mai reticenti si rezervati in asumarea riscurilor, iar legatura emotionala cu familia si grija fata de copii au crescut.

„In comparatie cu anul trecut, framantarile si temerile romanilor in 2009 sunt mult mai bazale, fiind strans legate de asigurarea stabilitatii financiare si a sigurantei familiei”, declara Andi Dumitrescu, director general GfK Romania.

In 2008 principalele preocupari erau legate de incercarea de a atinge un nivel de trai cat mai decent si de a avea un plus de confort in viata de zi cu zi. Ceea ce ii framanta la acel moment era rata inflatiei pentru ca ea le ameninta zona de castig si de investitii.

Anul acesta, intr-un context dominat de incertitudine si nesiguranta privind viitorul apropiat, riscul de a-si pierde locul de munca a devenit cea mai puternica temere a romanilor. Urmeaza teama de a nu–si mai putea plati datoriile si ingrijorarea legata de scaderea calitatii vietii.

Multi romani cu venituri mici si mijlocii s-au aratat mai ingrijorati anul acesta de riscul unei posibile imbolnaviri. Este o zona fata de care se simt total descoperiti: desi public, serviciul de sanatate costa, iar majoritatea nu dispune de economii la care sa apeleze in caz de urgenta. In plus, nu-si mai pot permite sa acceseze un credit pentru a-si acoperi cheltuielile de sanatate in caz de nevoie asa cum ar fi facut anii trecuti cand se puteau baza pe un venit relativ sigur si puteau accesa produse bancare la preturi mult mai mici decat acum. 

Rolul statului in depatirea acestei perioade este considerat decisiv, dar exista un mare capital de neincredere in capacitatea Guvernului de a veni cu solutii de redresare a situatiei economice actuale.
In schimb, BNR, prin vocea Guvernatorului Mugur Isarescu, este privita cu incredere, fiind perceputa drept singura institutie care tine cont de interesele romanilor si actioneaza ferm in favoarea lor. 

Viata la tara

Ca urmare a acestui sentiment de incertitudine, mutarea intr-o zona rurala este o varianta luata in considerare de 2% dintre persoanele de peste 15 ani din mediul urban, acestea declarand ca in urmatorul an intentioneaza sa se stabileasca la tara. Un procent asemanator este reprezentat de cei care si-au schimbat deja domiciliul in ultimele 12 luni, mutandu-se de la oras la sat. Statisticile oficiale din ultimii ani arata ca Romania a inregistrat o anomalie a cursului de migratie, dominanta fiind mutarea de la oras la sat, in conditiile in care Romania se caracterizeaza deja printr-un grad redus de urbanizare in comparatie cu statele din Europa.

In general, sub 10% dintre oraseni obisnuiesc sa-si petreaca o perioada mai mare de timp - de peste o luna - la tara. Cu toate acestea, rudele si cunostintele din mediul rural sunt un sprijin important pentru o treime dintre oraseni, acestia obisnuind sa primeasca diverse alimente de la tara.

O alta sursa de legume si fructe pentru cei de la oras o reprezinta propriile gradini, chiar daca locuiesc in zone urbane. Aproape un sfert dintre ei consuma astfel de alimente, mai ales cei care locuiesc in orase mici, cu mai putin de 50.000 locuitori.

Indiferent daca au sau nu o sursa de alimente la tara sau o gradina proprie, pentru 85% dintre oraseni alimentele cumparate din piata fac parte din cosul de cumparaturi. Tinerii sunt cei care merg mai rar la piata preferand magazinele, dar ei in general nu sunt responsabili cu aprovizionarea in gospodarie. O pondere mai mare a celor care cumpara din magazine se mai regaseste in Ardeal si in orasele mari.

In mediul rural, chiar daca exista gradini si animale, produsele din magazine sunt indispensabile. Dintre alimentele pe care le consuma locuitorii de la tara, aproximativ jumatate provine din magazine, iar cealalta jumatate este reprezentata de produse obtinute in gospodarie sau achizitionate de la alti tarani. O pondere mai mica a alimentelor procurate din magazine o intalnim in randul varstnicilor (65 ani si peste) si a locuitorilor din Oltenia, in timp ce in Muntenia si Dobrogea acestea predomina.

Bunurile de larg consum: + 20%

In tot acest climat de incertitudine, piata bunurilor de larg consum reuseste sa consemneze o crestere de 18% fata de perioda similara precedenta, crestere datorata unor preturi cu circa zece procente mai mari, dar si unui cos de cumparaturi mai bogat cu 7%.

In mod evident mai sensibili la cresterea preturilor, consumatorii romani au reactionat diferit atat in functie de importanta produselor vizate, cat si de structura lor socio-demografica. Chiar daca au platit cu 8% mai mult pentru produsele alimentare esentiale, consumatorii nu si-au diminuat consumul unor categorii precum produsele lactate, pastele fainoase sau cafeaua.

Daca ne referim la produsele non-alimentare de baza (detergenti de rufe sau vase, produse de ingrijire personala precum deodorante, pasta de dinti, sampon etc.) acestea au fost cumparate mai rar, dar cantitatea achizitionata la un act de cumparare a fost mai mare (cu 6,5%). Acest lucru se explica si prin orientarea consumatorilor catre ambalaje de dimensiuni mai mari, mai economice.

In Bucuresti, consumul de astfel de bunuri de larg se situeaza in continuare pe un trend ascendent, consumatorii cei mai sensibili la cresterea preturilor fiind cei din Moldova.
Supermarketurile de cartier, dar si magazinele traditionale au fost cele mai afectate de criza, inregistrand volume in usoara scadere fata de perioada precedenta. Consumatorii s-au orientat din ce in ce mai mult catre alte formate ale comertului modern, atrasi fiind si de ofertele speciale si promotiile atractive.

In acelasi grup al familiilor afectate de cresterea preturilor se numara cele cu un venit mic sau mediu si varsta capului familiei cuprinsa intre 40 - 49 ani. Exista si familii care, chiar si in acest context mai putin propice, consuma mai mult. Ele sunt caracterizate prin venituri mari, iar capul familiei are studii universitare.

Mai incercam produse noi?

Chiar daca in prima parte a anului 2009 vanzarile de bunuri de folosinta indelungata au scazut, exista si categorii de produse si servicii aflate pe un trend crescator in ceea ce priveste consumul, printre care si produsele de larg consum.

In cazul acestora – produse alimentare sau nealimentare - cei mai multi dintre cumparatori (71%)  declara ca obisnuiesc sa achizitioneze marci cu care sunt familiarizati. Cu toate ca oamenii evita produsele si serviciile de care nu au neaparat nevoie sau pe cele pe care considera ca nu ofera un raport pret-calitate corect, ei nu ocolesc in totalitate noutatile. In jur de o treime (29%) dintre romanii peste 15 ani care se implica in cumparaturile mari ale gospodariei in care locuiesc spun ca obisnuiesc sa incerce produse nou aparute pe piata.

Aceasta disponibilitate se accentueaza odata cu cresterea venitului si cu scaderea varstei. Adolescentii intre 15 si 19 ani sunt cei mai predispusi sa incerce produse noi, 55% dintre ei declarand ca aleg astfel de produse in defavoarea celor pe care le cunosc deja.

Ritmul cu care apar noutati pe piata difera de la o categorie de produse la alta in functie de numerosi factori. Daca ne referim la produsele alimentare si la obiceiurile de consum ale tinerilor care sunt cei mai deschisi spre nou, categoriile care pot beneficia de pe urma acestei atitudini sunt produsele lactate, mezelurile, bauturile racoritoare, produsele pentru improspatarea respiratiei si diferite tipuri de dulciuri si gustari sarate.

„Pentru a reduce riscurile la care se expun prin investitiile necesare lansarii unor produse, producatorii trebuie sa investigheze mai in detaliu comportamentul de cumparare al clientilor lor si sa faca previziuni privind succesul fiecarui produs in parte. De asemenea, activitatile de promovare ale unor marci noi sunt deosebit de importante pentru a activa disponibilitatea consumatorilor de a le incerca”, spune Otilia Man, cercetator senior GfK Romania.

Bunurile de folosinta indelungata in cadere libera

Cea mai afectata de criza este piata bunurilor de folosinta indelungata, care a scazut cu 40,4% in prima jumatate a anului comparativ cu primele sase luni ale lui 2008, la un total de 664 milioane de euro. In al doilea trimestru, valoarea acestei piete a fost de 308 milioane euro, reprezentand o scadere de 46,8% fata de aceeasi perioada din 2008.

Electrocasnicele mici si de telecomunicatiile au scazut cu 22,1% si 25,8% in prima jumatate a anului. Vanzarile de electrocasnice mari au avut un trimestru mai bun comparativ cu inceputul anului, dar rezultatele pentru anul curent indica o scadere de 37,1%. Si electronicele de folosinta indelungata au inregistrat un declin de 42,6%, urmate indeaproape de sectorul foto cu o crestere negativa de 43,2% pentru primele sase luni. Sectoarele IT si de echipamente de birou au avut performanta cea mai slaba deoarece au avut o scadere accentuata de 47,2% si, respectiv, 51,4%.

 

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content