Reducerea cheltuielilor publice: cu ce impact in consum?

Prima luna de vara a venit cu reduceri de pensii si salarii in sectorul bugetar. Pe fondul unui declin al consumului si al scaderii increderii consumatorilor, ce efect ar putea avea aceste masuri asupra comertului cu bunuri alimentare? Opinia generala a actorilor din aceasta industrie reflecta ingrijorarea.

Indiferent care va fi impactul real in consum al acestor masuri, consecinta imediata si, poate, mai dramatica, va fi o scadere si mai abrupta a increderii consumatorilor. Aceasta reducere a increderii va determina cumparatorii si consumatorii la o precautie si mai severa cand vine vorba de cheltuielile alimentare (incluzand aici si produsele de ingrijire personala si a locuintei).
Este un fel de „al doilea val” de panica, dupa cel inregistrat anul trecut, cam tot in a doua parte a anului, ce a generat atunci o stare de asteptare din partea tuturor, producatori, comercianti si, mai ales, consumatori.

Context

Cum arata piata de retail si FMCG la momentul anuntului oficialitatilor privind reducerile de pensii si salarii? Dincolo de valorile absolute (care oricum sufera ca urmare a dificultatilor agentiilor specializate de a evalua exact marimea pietei de retail si FMCG), toti jucatorii, fie ei furnizori sau comercianti, au simtit pe pielea proprie scaderea volumelor si a valorilor de vanzari. Astfel ca, la momentul iunie 2010, mare parte dintre acestia au adoptat deja masuri drastice de restructurare si eficientizare a businessului.
In cateva caracteristici succinte, acum piata bunurilor de larg consum arata astfel:

• se intensifica numarul insolventelor la nivelul producatorilor si distribuitorilor
• continua intarzierile la plata, iar termenele de plata devin din ce in ce mai lungi
• se reduc drastic comenzile catre distribuitori
• vanzarile in termeni comparabili continua sa scada
• sortimentatia este redusa drastic si creste prezenta la raft a marcilor proprii
• chiar si in perioade considerate altadata de varf (weekend, dupa-amiaza), magazinele functioneaza cu un numar minim de case deschise
• orientarea expansiunii spre formate mai mici (Carrefour Market, Metro Punct, Mega Image)
• continuarea expansiunii agresive a discounterilor
• creste piata neagra / contrabanda
• populatia isi reduce cheltuielie pe alimente si se orienteaza spre magazinele mai apropiate de casa pentru a elimina costurile de transport
• piata de retail incepe sa se consolideze prin iesirea jucatorilor neperformanti, achizitionarea supermarketurilor locale de catre lanturile internationale sau chiar prin achizitionarea competitorilor directi.

Ce ar mai putea influenta consumul?

Scaderea consumului se va face simtita mai ales in mediul urban, cu cea mai buna acoperire din punct de vedere al retailului modern, intrucat populatia rurala este oricum axata pe autoconsum si nici nu are acces la magazinele de retea. Deocamdata, magazinele cu cea mai buna penetrare – discounterele – au ajuns la nivelul urbanului mediu, adica in localitatile de 10.000 – 12.000 de locuitori. Evolutia spre rural – daca va avea loc – va fi de lunga durata. De altfel, studiile realizate la inceputul acestui an de GfK indica deja faptul ca a inceput sa fie afectat chiar si consumul de acasa.

Furnizorii si comerciantii se asteapta, in noile conditii, la o scadere suplimentara a vanzarilor de 10-15 de procente in termeni comparabili, scadere alimentata de noul val de panica, pe care il considera chiar mai periculos decat scaderea veniturilor, dar si de „conservatorismul autohton”. Un alt factor care va influenta negativ consumul este venirea sezonului cald si a concediilor (sau concedierilor) cand vanzarile sunt oricum afectate, chiar si in perioadele de crestere.

Cum numarul pensionarilor este de aproximativ sase milioane, iar al bugetarilor depaseste usor un milion, este foarte simplu de calculat ca circa sapte milioane de persoane vor fi afectate de reducerea veniturilor.
Daca mai adaugam la aceasta marirea bazei de impozitare si introducerea de taxe si impozite suplimentare, este evident ca toata populatia va fi, de fapt, afectata. Scaderea fireasca, in aceste conditii, a cheltuielilor va determina o noua reactie de contractie a pietei de FMCG – noi blocaje financiare, reduceri de portofolii, restructurari suplimentare.

„Producatorii de FMCG vor fi din ce in ce mai disperati, (cu toate restructurarile facute, mai jos de atat nu poti duce cheltuielile, in conditiile in care multe cresc accelerat: combustibil, chirii in valuta etc.), costurile fixe trebuie acoperite, ratele la creditele de investitii trebuie platite. Combinat si cu presiunea imensa a retelelor de comert modern, se va ajunge la o escaladare fara precedent a promotiilor si gratuitatilor. Nimeni nu va mai fi capabil sa tina calculele sub control.

Efectele asupra profitabilitatii vor fi dramatice si consecintele pe termen lung asupra pretentiilor consumatorilor vor fi greu de calculat. Nu se va mai vinde NIMIC fara gratuitate de cel putin 20-30%”, afirma un producator si distribuitor de produse de baza. In conditiile in care producatorii autohtoni sunt confruntati cu cresterea cheltuielilor si reducerea consumului, o alternativa la indemana comerciantilor va fi intensificarea importului de alimente din tari cu agricultura mai eficienta si subventionata.

In ceea ce-i priveste pe producatorii si comerciantii mici si mijlocii, este de asteptat ca ei sa „lucreze la negru, cu bunavointa tacita a autoritatilor”.
In cazul retelelor, inchiderea magazinelor de mare suprafata va continua, mai ales a celor care au fost deschise din alte motive decat cele de rentabilitate economica. Din pacate, la cele de mai sus se adauga deja accesul aproape imposibil la credite al persoanelor fizice, dar si reticenta acestora de a se angaja la datorii pe termen lung, dupa lectia dura invatata anul trecut.

Solutii propuse de industrie

Producatorii afirma ca reducerea TVA-ului la alimentele de baza pana la 5% ar duce la eliminarea evaziunii si incurajarea consumului. Aceasta masura ar trebui corelata cu imbunatatrea gradului de colectare a taxelor si combaterea evaziunii fiscale, dar si cu masuri adevarate de incurajare a investitiilor.

„Nu stiu daca masurile sunt suficient de agresive sau sunt cele potrivite, dar un lucru este sigur: daca nu sunt urmate de masuri de stimulare a investitiilor, de o restructurare reala si de buna credinta a structurilor statului si, mai ales, de masuri care sa combata piata neagra din orice domeniu, aceste masuri vor ramane doar o noua „curba de sacrificiu”, care va naste tensiuni sociale si va duce la o contractie si mai mare a consumului, fara speranta ca macar viitorul sa ne aduca revigorea economiei si, implicit, a consumului”.

Conform Mediafax, Premierul a cerut, la mijlocul lunii mai, ministrilor de Finante si de Interne, sa promoveze in regim de urgenta un plan de combatere a evaziunii fiscale, convenit cu Fondul Monetar International, document care va fi elaborat inclusiv pe baza unor consultari cu Parchetul General.

Exista oportunitati?

Daca privim aceasta situatie ca pe o perioada de tranzitie catre un nou model de a face comert si catre un nou comporament de consum, ar putea fi identificate si oportunitati. De exemplu, o oportunitate a acestei perioade ar putea fi aprovizionarea locala pentru alimentele de baza. Prin asociere, producatorii locali de fructe, legume si carne dintr-o anumita regiune ar putea furniza alimente populatiei din zona lor de activitate si din imprejurimi. Aprovizionarea cu produse de ingrijire personala si a locuintei, cu delicatese internationale sau alte produse premium ar putea fi asigurata in continuare de super / hypermarketuri sau magazine specializate.

Mai bine mai greu pe termen scurt

Economistul-sef al BCR, Lucian Anghel, citat de Mediafax, spunea: „Avand in vedere si noile masuri de reducere a cheltuielilor publice, reluarea cresterii economice se va amana pentru trimestrul trei sau patru. ?ansele de a avea crestere economica in acest an s-au redus considerabil, insa impactul ar fi fost si mai negativ daca se majorau taxele. Atat timp cat va exista o corectie, cresterea economica va fi mai sanatoasa in 2011. Este mai bine sa ne fie mai rau pe termen scurt, dar pe termen lung mai bine”, a spus Anghel.

Fondul Monetar International estimeaza pentru acest an o crestere economica de 0%, dar nu exclude o contractie de pana la 0,5%, spunea seful misiunii FMI de evaluare a acordului cu Romania, Jeffrey Franks, cu ocazia vizitei la Bucuresti de la inceputul lunii mai. Franks mentiona ca datele pentru primele luni din acest an s-au plasat sub asteptarile Fondului, atat din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile, cat si a evolutiei slabe a partenerilor comerciali ai Romaniei.

Conform primelor estimari, Produsul Intern Brut in trimestrul unu 2010 a fost, in termeni reali, mai mic cu 0,3% comparativ cu trimestrul IV 2009 (date ajustate sezonier). Fata de acelasi trimestru din anul 2009, Produsul Intern Brut a inregistrat o scadere cu 2,6% pe seria bruta si cu 2,5% pe seria ajustata sezonier, se arata intr-un comunicat al Institutului National de Statistica.
Produsul Intern Brut al Romaniei a inceput sa scada din al treilea trimestru al anului 2008, exceptand cresterea usoara, de 0,1%, din trimestrul al treilea din 2009.