Recuperarea banilor, principala "grija" in retail

Catrinel si familia ei au o mica afacere in retail – un punct de vanzare in Braila si inca unul intr-o comuna din vecinatatea orasului. Pana in 2008, obisnuia sa faca stocuri mai mari pentru a beneficia de ofertele de discount oferite de firmele producatoare si de distribuitori. De cand a inceput, insa, „criza financiara” ofertele s-au redus substantial...

Preocuparea ei principala a devenit aceea de a „scapa” de stocuri, de a vinde mai repede pentru a nu bloca banii. De fapt, preocuparea de recuperare a banilor si de intretinere ritmica, sigura si rapida a circuitului investire - recuperare este grija principala a fiecarei afaceri in lantul producator – distribuitor - vanzator, devenind, de altfel, laitmotivul anului 2009. Cel putin pentru aceasta zona: retailul.
Si pentru ca retailul este cel care ne arata „cum, cat si cu ce viteza se misca” lucrurile, ca zona de „impact” intre oferta producatorilor si a vanzatorilor si cererea consumatorilor, Nielsen Romania si-a propus, in parteneriat cu Magazinul Progresiv, sa stea de vorba si cu reprezentanti ai acestor afaceri.

Cercetarea a constat in intervievarea prin telefon a 597 de patroni, directori si administratori de magazine cu scopul intelegerii reactiilor din retail la criza financiara. Au fost intervievati reprezentanti ai magazinelor alimentare (27%), dar si ai magazinelor mixte (28%), manageri de magazine din benzinarii (13%), din horeca (hotel, restaurant, bar – 18%), dar si din mini si supermarketuri (14%). Pentru magazinele alimentare au fost culese opinii atat de la reprezentantii magazinelor medii (52% magazine intre 20 – 100 mp), cat si de la magazinele alimentare mai mari de 100 mp (48%). In mod asemanator, au fost solicitate opinii si pentru magazinele mixte (54% magazine medii: 20 – 100 mp, 46% magazine mai mari de 100 mp).

Pentru intelegerea reactiilor retailerilor din tipuri diferite de localitati s-au intervievat reprezentanti atat din Bucuresti (19%), cat si din orase mari (200.000 locuitori - 24%), orase medii (50.000 - 200.000 de locuitori – 26%), orase mici (sub 50.000 de locuitori – 19%), dar si din rural (12%). In mod similar, s-au acoperit toate regiunile tarii: Bucuresti – 19%, Moldova – 24%, Valahia (Muntenia + Dobrogea) – 30%, Transilvania – 27%.

Cum arata inceputul lui 2009?

Cele mai frecvente probleme cu care s-au confruntat retailerii in primele luni ale anului au fost schimbarile pretului de achizitie (67%) si schimbarile in volumele de achizitii (55%). Doua treimi dintre cei intervievati se plang, asadar, de dificultatile generate de modificarile aparute in mod repetat in listele de preturi ale distribuitorilor si producatorilor. Schimbarea preturilor de achizitie a fost resimtita mai acut de magazinele mixte, dar si de magazinele cu suprafata mai mare de vanzare (peste 100 mp), magazine alimentare si mixte. De asemenea, schimbarea pretului de achizitie ca si generator de dificultati in administrarea afacerii a fost mentionata mai frecvent in orasele medii si mici, in tara, mai mult decat in Bucuresti.

Schimbarile in volumele de achizitii au afectat mai pregnant magazinele mixte (65%) si magazinele medii, spre deosebire de magazinele cu suprafata mai mare de 100 mp de vanzare si de alt profil (alimentare 50%, horeca 55%). Benzinariile si mini / supermarketurile au mentionat mai putin aceste dificultati (47%, respectiv 49%).

Schimbarea termenelor de plata de la furnizori (30%) si intarzierea platilor catre furnizori (27%) sunt alte doua probleme pe care aproape o treime dintre retaileri le-au mentionat ca si generatoare de dificultati in administrarea eficienta a magazinelor.

Ca si rezultat al modificarii termenelor de plata, intarzierea platilor catre furnizori este totusi mentionata de mai putine magazine, in special de magazinele mixte si de mini / supermarketuri, magazine ce arata, astfel, o buna reactie la schimbarea termenelor de plata, evitand mai bine intarzierea platilor. Cum insa schimbarea termenelor de plata a aparut in special pentru produsele non-alimentare (termenele de plata au fost mai largi si datorita garantiei mai mari a produselor), organizarea platilor fara generarea de mari intarzieri a fost mai usor de obtinut in aceste magazine (mixte si mini / supermarketuri) ce au varietate de produse, si alimentare si non-alimentare.

In cazul magazinelor din benzinarii si al locatiilor horeca, insa, intarzierile platilor a inregistrat cote mai mari decat schimbarile aparute in termenele de plata (9% vs. 5%, 41% vs. 28%).
Intarzierile platilor au inregistrat, pe de alta parte, ponderi mai mici decat schimbarile termenelor de plata in cazul magazinelor cu suprafata mai mare de vanzare (peste 100 mp), spre deosebire de magazinele intre 20-100 mp si in special pentru magazinele mixte.

Schimbarile aparute in sortimentatia furnizorilor (20%) si problemele de livrare a sortimentatiei solicitate (20%) au fost mentionate doar de unul din cinci magazine incluse in studiu, in special de catre magazinele mixte si mini / supermarketuri, magazine cu sortimentatie mai variata, ce au resimtit mai puternic acest tip de modificari. Generarea de dificultati in administrarea afacerii a fost mai accentuata in cazul magazinelor medii (20-100 mp) decat in cazul magazinelor mai mari, foarte probabil din pricina spatiului limitat ce conditioneaza, implicit, o mai atenta alegere a sortimentatiei. Acest tip de dificultate a fost intalnita mai frecvent in Bucuresti si in regiunea Valahia.

Intre problemele cu care s-au confruntat retailerii in primele luni ale anului, cea mai rar intalnita situatie este aceea a intarzierilor in livrarile furnizorilor (14%), mentionata mai frecvent in cazul magazinelor mixte si ale mini / supermarketurilor, si in Bucuresti. De asemenea, aceasta problema a fost resimtita mai acut de acele afaceri care au mai putin de doi ani vechime.

Masuri luate in magazine

Ca rezultat al contextului economic actual, micsorarea stocurilor (62%) si descresterea volumelor de achizitii (57%) sunt principalele masuri pe care retailerii intervievati le-au considerat prioritare. Reprezentantii locatiilor horeca (68%) si ai magazinelor medii (20 – 100 mp; alimentare 64%, mixte 65%) au actionat mai mult in directia reducerii stocurilor spre deosebire de celelalte tipuri
de magazine.

Totusi, descresterea volumelor de achizitii a fost mai putin declarata in benzinarii (52%), locatii horeca (50%) si mini / supermarketuri (50%), aceste situatii aratand, de fapt, o mentinere a frecventei de achizitii, contrabalansata, insa, prin comenzi mai mici. Managementul pasilor mici devine, asadar, o formula de dezvoltare precauta a afacerii.

Daca, pe de o parte, unii dintre retaileri au mentinut frecventa de achizitie, alti doi din cinci retaileri au declarat, ca masura in contextul economic actual, descresterea frecventei de achizitii (44%) si schimbarea sortimentatiei (39%).

Descresterea frecventei de achizitii a fost mentionata mai mult de catre magazinele alimentare si mixte, dar si de locatiile horeca si in Moldova. Schimbarea sortimentatiei a fost mentionata mai mult de catre magazinele alimentare si mai putin in Bucuresti, spre deosebire de celelalte regiuni din tara.
Cea mai putin mentionata masura luata in magazine a fost aceea a scaderii sortimentatiei (26%), confirmata doar de unul din patru retaileri. Masura a fost intalnita mai mult in magazinele mixte (34%) si mai putin in benzinarii (17%) si mini / supermarketuri (14%).

Unul din zece retaileri (12%) a declarat ca nu a aplicat in afacere niciuna dintre masurile de mai sus. Totusi, dintre cei care au aplicat masuri in afacere, jumatate au mentionat 3, 4 sau 5 / toate dintre masurile mentionate mai sus.
Intre retailerii care au declarat reduceri de stocuri in primele luni ale anului, 3 din 5 (61%) au mentionat reduceri de pana la 15%, practic volume ce arata doar o usoara reducere a stocurilor. Doar unul din zece retaileri (9%) au luat masuri mai drastice, reducand stocurile cu peste 30%, in timp ce sub o treime dintre cei intervievati (31%) au redus stocurile intre 15% si 30%.

In ceea ce priveste scaderea sortimentatiei declarata de unele dintre magazine, aceasta s-a realizat in buna masura destul de atenuat, cu aproximativ trei sferturi dintre retaileri (72%) declarand o scadere cu pana la 15% a sortimentatiei. Prin urmare, doar un sfert dintre cei care au redus sortimentatia au facut-o cu intre 15% si 30%.

Concluzii

Reactia la criza financiara a aratat comportamente relativ unitare din partea tuturor tipurilor de afaceri din retail pe care le-am intervievat, in toate regiunile tarii. Atat principalele problemele resimtite – schimbari ale pretului de achizitie si schimbari in volumele de achizitii, cat si masurile de reactie ale retailerilor - reducerea stocurilor, a volumelor de achizitii au fost mentionate in mod similar de cei intervievati. Celelalte tipuri de probleme sunt legate de termenele de plata si de modificari in sortimentatie, determinand ca si masuri reducerea frecventei de achizitii si o usoara restrangere
a sortimentatiei.

Din punct de vedere al dificultatilor intampinate, fiecare tip de magazin s-a confruntat cu situatii usor diferentiate, generate in principal de profilul fiecarei afaceri. Avem, astfel, reactii mai accentuate din punct de vedere al intarzierii platilor in benzinarii si locatii horeca, mai atenuate in magazinele mixte si mini / supermarketuri – foarte probabil pe fondul unor portofolii de produse mai restranse vs. mai variate in magazinele respective. Pe de alta parte, schimbarea termenelor de plata este mai putin resimtita in benzinarii si mini / supermarketuri – magazine ce sunt subordonate in general unui centru de aprovizionare, problema aceasta fiind astfel resimtita mai putin in aceste locatii.

Masurile aplicate de retaileri vizeaza in mod general o diminuare a stocurilor, implicit o descrestere a volumelor de achizitii, chiar si o scadere a frecventei de achizitii, nicidecum o restrangere semnificativa a sortimentatiei. Majoritatea retailerilor au aratat astfel o preocupare sanatoasa, aceea de a asigura consumatorilor aceeasi varietate de produse, mentinand implicit o buna „miscare” a produselor de pe raft. Acest tip de reactie a permis, de altfel, asa cum ne-o arata si datele de retail audit pentru primele luni ale anului, realizarea unei „contraofensive eficiente” crizei financiare.

Asadar, contrar repetatelor „informari” pesimiste din media, rezultatele monitorizarii retailului arata o crestere a volumelor pentru lunile ianuarie si februarie din 2009 fata de aceleasi luni ale anului 2008, daca ar fi sa ne uitam doar la cateva dintre categoriile de top vandute in retail. E adevarat, constatam cresteri mai mici decat cele cu care ne-am obisnuit in anii trecuti, insa, cu exceptia bauturilor racoritoare carbonatate si a detergentilor de rufe, ce arata stagnare din punct de vedere al volumelor vandute in februarie 2009 fata de februarie 2008, categorii de produse precum berea, cafeaua, ciocolata sau samponul inregistreaza in continuare cresteri volumice si, in special, valorice.

Speram ca tendinta descrescatoare inregistrata in evolutia lunii februarie 2009 vs. februarie 2008 sa fie momentul „maxim” al descresterii pentru aceste categorii de produse si, asa cum o buna parte dintre producatori si retaileri au simtit deja o revenire a vanzarilor in luna martie, lunile urmatoare sa aduca rezultate mai bune atat producatorilor, cat si retailerilor.

Bogdana Baltasiu
Client Sales&Service Manager,
Nielsen Romania