FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > Peste jumatate din piata de panificatie este nefiscalizata

Peste jumatate din piata de panificatie este nefiscalizata

Cu o valoare estimata la un miliard de euro si un volum de 2,2 milioane de tone anual, industria painii se confrunta in continuare cu problema evaziunii fiscale in ciuda intrarii in vigoare a proiectului de lege care prevede taxarea inversa (n.r. incasarea TVA la sfarsitul ciclului comercial) si a unui an de gratie pentru agricultura romaneasca, cu o recolta de 7,3 milioane de tone de grau, comparativ cu 5,8 milioane de tone anul trecut. In plus, producatorii reclama si o ruptura intre oferta si consumator, situatie cauzata cu precadere de comerciantii traditionali care isi pun interesele lor mai presus de cerintele pietei. In acest context, un lucru este cert: atat jucatorii, cat si autoritatile inca nu au reusit sa gaseasca solutii problemelor specifice industriei.

Piata produselor de panificatie este una extrem de fragmentata si dinamica, iar datele oficiale vorbesc despre circa 5.000 de agenti economici inregistrati. „Marii jucatori detin o cota mica in raport cu piata neagra. Prin urmare, ne confruntam cu o concurenta neloiala care a luat amploare in ultimul an din cauza cresterii fiscalitatii si a pretului pentru materia prima, al energiei si al combustibililor”, afirma Alin Giurea, Presedintele companiei Pambac.
In opinia lui Silviu Dumitru, Director de Marketing si Vanzari la fabrica de paine Plevnei, la inrautatirea situatiei a contribuit si specificul acestei categorii. „Vorbim despre o cotegorie unde rotatia produselor este foarte mare, unde se incaseaza banii foarte repede, si tocmai de aceea este propice dezvoltarii pietei negre. In Bucuresti, spre exemplu, doar 40% din ceea ce se vinde este legal. Piata a scazut, iar situatia nu se va imbunatati pe termen scurt”, spune acesta.
Situatia din Capitala poate fi extrapolata si la nivelul intregii tari, spune Aurel Popescu, Presedintele Patronatului Roman din Industria de Morarit si Panificatie (ROMPAN), care adauga: „Noi credeam ca dupa ce se va aplica taxarea inversa, care presupune incasarea TVA-ului la sfarsitul ciclului comercial, lucrurile se vor mai indrepta, insa nu s-a intamplat asa. S-au gasit alte modalitati de a eluda statul”.

Cu privire la pretul painii, Teodora Fotini, Director General la Dobrogea Grup, spune ca aceasta a crescut in ultimul an cu 15-20%, ca urmare a impactului direct al costurilor cu materia prima si a majorarii TVA-ului. Instabilitatea pietei, la capitolul pret mediu per kilogram de produs finit, se poate observa si din faptul ca, daca inainte cotatiile la tona de grau se stabileau chiar si pe un an inainte, acum se intampla lunar. Despre evolutia pretului in perioada urmatoare, Aurel Popescu afirma ca „ar trebui sa se mentina la nivelul actual cel putin pana in ianuarie 2012, pentru ca noi ne-am facut stocuri. Singurele modificari care pot aparea vor fi aduse de eventualele cresteri ale costurilor cu utilitati sau cu combustibilul”. Tocmai prin prisma acestor variabile si bazandu-se, de asemenea, pe experienta pe piata, Alin Giurea este convins ca pretul va continua sa creasca si in 2012 pentru ca, desi a fost un an bun pentru recolta de grau, costul cu materia prima reprezinta doar 50% din pretul final. Concret, „evolutia va fi oscilatorie in functie de interesul de moment al jucatorilor mari, deci putem vorbi de plus minus 3 lei/kg”, completeaza Cosmin Olteanu, proprietarul companiei Oltina, unul dintre cei mai mari producatori din judetul Prahova.

Consumul si tandemul cantitate - calitate

Romanii consuma din ce in ce mai putina paine, o tendinta confirmata si in ultimul an cand s-a inregistrat o noua scadere, sub pragul de 100 de kilograme, pana la 98 de kilograme per capita anual. „Motivul contractiei nu este lipsa resurselor financiare, asa cum s-ar grabi sa afirme cei neavizati, pentru ca painea continua sa fie un aliment mai ieftin pe piata romaneasca comparativ cu media europeana. Consumatorii s-au orientat catre alte alimente complementare consumului de paine. Pe deasupra, a existat si o recolta buna la cartofi, pretul la legume a scazut foarte mult. In plus, tinerii se indreapta spre snacks-uri, iar produsele de patiserie sunt o optiune la care apeleaza tot mai multi”, explica Popescu. Este drept ca, referindu-ne strict la ultimul an, la scaderea consumului a contribuit si majorarea TVA-ului de la 19% la 24% care a adus aproape instantaneu o scadere de 20% a consumului de paine.

Chiar daca numai in ultimii 10 ani consumul anual de paine s-a redus cu peste 10 kilograme pe cap de locuitor, valoarea pietei a crescut de la an la an, iar in perioada de recesiune s-a mentinut la acelasi nivel. Fenomenul se explica prin schimbarea obiceiurilor de consum si reorientarea consumatorilor de la painea alba catre produsele de panificatie cu proprietati speciale - paine neagra, integrala, cu germeni, cu tarate - specialitati de panificatie care au o valoare mai mare in prezent. Cu toate acestea, Romania este intre primele trei tari cele mai mari consumatoare de paine din Europa, cu aproape 37 de kilograme peste media europeana de 61,5 kilograme per capita anual.

Modificari timide in structura pietei

In ciuda semnalelor clare de emancipare a consumatorului, prin migrarea spre produse mai sanatoase sau de dieta, franzela alba neambalata ramane cel mai vandut sortiment de paine, reprezentand peste 90% din vanzari, dupa estimarea lui Silviu Dumitru. „Specialitatile nu isi gasesc locul decat la raftul retelelor internationale de magazine, in magazinele specializate sau cele de producator”, adauga acesta. „In continuare, franzela alba este cel mai bine vandut produs, urmat de painea neagra si integrala, ambele nefeliate, neambalate, gramaj mediu de 500g”, confirma Alin Giurea de la Pambac.

„Chiar si asa, categoria a continuat sa se dezvolte atat prin aparitia unui noi jucatori, cat si a unor noi nise de produse, cum ar fi cele functionale sau cele de brutarie congelata”, spune Teodora Fotini. Sunt producatori care anticipeaza ca tendinta de migrare spre produse cu valoare adaugata se va aplifica pe viitor. „In ultima perioada preferata este painea alba si feliata, in detrimentul celei proaspete. Din oferta noastra, cele mai cautate produse sunt painea neagra ardeleneasca, painea cu secara, painea integrala si cea cu cartofi”, declara Alina Calugareanu, reprezentanta Grewe, o companie romano-germana cu sediul langa Sibiu. De asemenea, „zona de brutarie congelata se pare ca va cunoaste o dezvoltare mai rapida, prin aparitia zonelor de brutarie in magazine si in horeca”, precizeata Teodora Fotini. Aceasta spune ca, in cazul companiei Dobrogea Grup, pe plan local cel mai bine vandut sortiment este franzela Neptun de 300g, in timp ce la nivel national ponderea cea mai mare a vanzarilor o are painea ambalata toast, painea la forma, cu termen mare de valabilitate, comercializata sub brandurile Bongrana, Bongrana Sana si Bonpana - sortimente fara E-uri si conservanti. De altfel, anul trecut Dobrogea Grup a lansat un produs functional, sub marca Benecol, cu esteri de stanoli din plante, destinata persoanelor care au un nivel ridicat al colesterolului sanguin.
In ciuda eforturilor producatorilor de a educa consumatorii, Silviu Dumitru, de la fabrica de paine Plevnei, crede ca recesiunea si scaderea puterii de cumparare a ingreunat acest proces, consumatorii recidivand la un comportament de cumparare specific anilor 2000.

Retelele proprii de magazine, o alternativa

O alta dificultate pe care o intampina producatorii in piata vine chiar din partea comerciantilor, care „au creat o ruptura intre industrie si consumator, netransmitand corect nevoile pietei care sunt mult mai diversificate de clasica franzela alba”, afirma Aurel Popecu, Presedintele ROMPAN. „Orice comerciant traditional trebuie sa tina cont de cerintele tuturor cumparatorilor. Trebuie sa aiba in vedere schimbarile obiceiurilor de consum care s-au produs in ultimul timp,  din ce in ce mai multi consumatori cauta, pe langa pret si proximitate, si  produse sanatoase, fara E-uri si conservanti, paine feliata si sortimentatie diversificata. In acelasi timp, comerciantii trebuie sa-si ia in serios si postura de formatori ai consumului de produse sanatoase, prin oferta si pozitionarea la raft a acestor produse”, este de parere Teodora Fotini.

O teorie care in practica inca nu functioneaza si care a determinat producatorii sa isi dezvolte propriile retele de desfacere, unde ponderea specialitatilor este mult mai mare, intarind si mai mult opinia exprimata de Aurel Popescu. „Avem 5 magazine specializate unde vindem doar produse din productie proprie, iar procentul de paine proaspata alba in total vanzari este de 70%, restul fiind reprezintat de specialitati - paine graham, paine integrala, cu cartofi si produse de patiserie”, afirma Cosmin Olteanu. In cazul celor cinci magazine de desfacere ale fabricii de paine Plevnei, amplasate in Bucuresti, ponderea specialitatilor in vanzari este chiar mai mare, de 40%.

Pentru Dobrogea Grup, conceptul pentru magazinele proprii a evoluat dincolo de stadiul de puncte de desfacere pentru productia proprie de produse de panificatie, si functioneaza ca o retea de minimarketuri. “Lansat inca din anul 1997, conceptul Fresh numara deja 23 de magazine si presupune amplasarea de terminale pentru coacerea produselor de panificatie si patiserie congelata si oferirea acestora calde catre consumatori. La aceasta se adauga si o gama deosebit de bogata de paine si specialitati de panificatie - peste 100 de sortimente. Potrivit strategiei de companie, circa 60-70% din produsele pe care le comercializam in magazinele Fresh Dobrogea sunt produse din productia proprii”, detaliaza Teodora Fotini.  Nu in ultimul rand, Alin Giurea vorbeste si despre un alt beneficiu adus de magazinele proprii: „este locul unde testam toate produsele noi de panificatie Pambac si intentionam sa ramana in continuare prima destinatie atunci cand este vorba de orice tip de paine in Bacau”.

Unde se indreapta piata?

Intr-un orizont de trei-cinci ani, piata de panificatie autohtona va urma trendurile din vest care vorbesc despre:
- consolidarea pietei prin restrangerea numarului de producatori si disparitia brutariilor mici si neperformante;
- cresterea ponderii painilor speciale in total vanzari, dar si a painii ambalate, ca urmare a cresterii gradului de informare si indreptarea spre produse mai sanatoase;
- scaderea consumului de paine pe cap de locuitor;
- dezvoltarea de produse BIO;
- optimizarea sortimentatiilor producatorilor prin diminuarea unitatilor mici;
- aparitia de canale specializate in marile centre urbane care sa tina cont ca un magazin care vrea sa aiba reprezentat foarte bine categoria trebuie sa tina cont cel putin de cele patru ocazii principale de consum din zi: mic dejun, sandvis si produse destinate consumului on-the-go, pranz si cina.

Pentru a descarca studiul integral, apasa AICI!

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content