FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > Pe piata fainurilor nimeni nu vorbeste despre profitabilitate

Pe piata fainurilor nimeni nu vorbeste despre profitabilitate

Faina si malaiul, cele doua mari segmente care alcatuiesc categoria fainurilor, au o dinamica diametral opusa, majoritatea jucatorilor concentrandu-si atentia pe primul dintre acestea. Astfel, in timp ce malaiul este un produs de tip commodity, pentru care marca nu joaca un rol atat de important, pentru faina, producatorii investesc bugete deloc de neglijat in constructia brandurilor si in promotii la raft care sa impulsioneze consumul aflat pe un trend descendent.

Diferenta de abordare la nivel de strategie dintre cele doua segmente are o explicatie destul de simpla daca tinem cont ca faina este un produs pe care cumparatorii, cel mai ades femeile, il percep ca jucand un rol definitoriu in succesul unei retete.

De aici si importanta brandului pe acest segment, asta desi majoritatea jucatorilor au in portofoliu reprezentate ambele segmente de produse. Si pentru ca tot a venit vorba de producatori, trebuie sa spunem ca piata de retail este dominata de companiile romanesti, cu traditie, care s-au impus. Printre cei mai importanti se numara Dobrogea, Baneasa, Pambac, Boromir, Loulis (Titan), Arpis (Sam Mills), Galmopan sau Pan Group. Pe langa companiile reprezentative la nivel national, exista o serie de jucatori ale caror produse de bucura de notorietare la nivel regional. 

Un alt aspect interesant este faptul ca, desi vorbim de produse de baza, al caror consum ar fi trebuit sa fie impulsionat de criza si de cresterea consumului casnic in detrimentul iesirilor in oras, producatorii s-au confruntat cu o scadere a vanzarilor, de pana in 10 procente pentru faina, spre exemplu. Mai mult decat atat, incepand cu luna iunie, pentru malai, si cu luna septembrie, pentru faina, preturile la materia prima s-au majorat astfel ca, in curand, se va resimti si in cresterea pretului la raft.

Alte doua mari probleme, specifice de altfel produselor de morarit, sunt nivelul inca mare al autoconsumului in mediul rural si evaziunea fiscala din amonte de productie. Mai adaugam si faptul ca oricum marjele de profit sunt unele mici si intelegem de ce producatorii de profil nici nu indraznesc sa vorbeasca despre profitabilitate. O presiune suplimentara vine si de la retaileri care se incapataneaza sa nu accepte marirea pretului la raft, fortandu-i implicit pe producatori sa suporte toate costurile suplimentare cu materia prima. Tensiunea creata intre retaileri si producatori merge intr-atat de departe incat au existat in piata si blocari de comenzi. Marul discordiei, daca se poate spune asa, pleaca de la momentul nu tocmai potrivit, in opinia retailerilor, pentru o majorare a pretului pe aceasta categorie avand in vedere ca urmeaza perioada sarbatorilor.

Exista si oportunitati de crestere, si ne referim aici, din nou, mai ales la faina, unde se poate observa o dezvoltare a segmentului de produse speciale si functionale, care este posibil sa creasca concomitent cu maturizarea pietei si schimbarea comportamentului de consum, aducand astfel plus valoare producatorilor. Pe de alta parte, productivitatea va fi imbunatatita prin investitii in tehnologizare, in acest sens existand si posibilitatea accesarii fondurilor europene. Nu mai putin importante vor fi si colaborarile cu retailerii in vederea realizarii de marca privata, segment care nu si-a atins inca potentialul maxim.

Despre malai, in cifre

Din totalul ofertei de malai, 98,7% in volum, dar si in valoarea vanzarilor, in perioada august 2009 – iulie 2010, este reprezentat de produsele de origine locala. Nu este informatie suprinzatoare, mai ales ca anul acesta recolta de porumb a fost buna si a propulsat tara noatra in topul primelor 10 tari producatoare la nivel mondial. In ceea ce priveste segmentarea dupa tip, malaiul extra detine cea mai mare pondere a vanzarilor, cu 69,3% in volum vanzari si 68,6% in valoare vanzari.

 

Din punct de vedere al ambalajului, punga de plastic continua sa creasca in importanta, majorandu-si cota din volum vanzari cu 2,2 puncte procentuale, pana la 66,6%, si din valoare vanzari, cu 2,5 puncte procentuale, pana la 69,9%, in perioada august 2009 – iulie 2010 fata de aceeasi perioada din anul precedent. Punga de hartie detine, prin urmare, 33,4% din volum vanzari si 30,1% din valoare vanzari. Situatia este la fel de clara si din perspectiva gramajelor, punga de un kilogram reprezentand nu mai putin de 80,3% in volum si 75,3% din valoarea vanzarilor. Tot vanzari de peste doua cifre mai inregistreaza si produsele de jumatate de kilogram, cu 19,2% in volum si 24,4% in valoarea.

 

Faina, diversitate si fragmentare

Din toata oferta de produse, faina de tip 000, care din punct de vedere al calitatii este considerata superioara, detine 73,4% din volumul vanzarilor si 76,8% ca si valoare vanzari, in perioada august 2009 – iulie 2010, iar trendul este descendent in favoarea celorlalte tipuri de faina. Astfel, ca urmare a evolutiei vanzarilor din ultimul an, faina de tip 550 si 650 au reusit sa depaseasca pragul de doua cifre in volum, cu 10,6% si, respectiv, 10,7%.

 

Potrivit segmentarii dupa destinatia de utilizare, desi fainurile speciale si functionale castiga spatiu de raft si atentie din partea consumatorilor, cand vine vorba de performante in cifre, vanzarile reconfirma inca statutul de nisa al acestor produse. De exemplu, faina integrala are o pondere de doar 0,1% din volumul vanzarilor din retail si de 0,2% din valoarea acestora, in timp ce faina neagra a reusit sa ajunga la 1,2% din volum si 1,3% din valoarea vanzarilor. Totusi, produsele care satisfac o arie mai mare de nevoi, fara o destinatie aparte de utilizare – pentru pizza, pentru anumite tipuri de prajituri, etc. – sunt cele mai vandute.

Ca si in cazul malaiului, formatul de un kilogram detine cea mai mare pondere din volum si valoare vanzari, cu 92,3% si, respectiv, 92,1%, in perioada august 2009 – iulie 2010. Dintre celelalte gramaje disponibile la raft, singura evolutie notabila este a produselor de doua kilograme, care cumuleaza 4,2% din volum vanzari si 4,1% din valoarea, in aceeasi unitate de timp.
Nu in ultimul rand, trebuie spus ca punga de hartie ramane, in mod traditional, ambalajul consacrat pentru acest segment de produse, reprezentand 95,3% in volum vanzari si 94,8% din valoarea acestora.

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content