Orientare spre sortimentele specialitate | Progresiv

Desi predomina consumul traditional de orez, la raft ca si in cosul de cumpa­raturi s-au inmultit produsele specializate, reco­mandate pentru proprietatile nutri­tive si usurinta in preparare.

Categoria orez s-a manifestat dinamic in ultimii ani, evoluand progresiv atat in registrul cantitativ cat si calitativ. De la statutul de ingredient al mancarurilor traditionale, produsul este mai nou achizitionat pentru a fi consumat ca aliment de baza. Cristian Popescu, reprezentantul companiei Panzani remarca: „O directie de evolutie a fost cresterea semnificativa a pretului pe plan mondial, nu numai in Romania, cu repercursiuni in volum. A doua este legata de calitate, unde este evidenta o evolutie in bine a produselor de orez oferite spre vanzare”.

Cresterea calitatii in categoria orezului a fost resimtita puternic in conditiile in care oferta existenta pe piata din Romania cuprindea orez de slaba calitate, cu impuritati. Lipsa unei oferte calitative pana la momentul actual in spatiul autohton a cauzat mentinerea orezului la statutul de ingredient, departe de a fi considerat o delicatesa culinara. „Evolutia categoriei este evident una locala, datorata faptului ca in trecut oferta continea orez de proasta calitate, chiar furajer”, afirma Cristian Popescu.

De la bobul rotund la specialitati asiatice
In materie de sortimentatie, peisajul de consum era dominat de orezul cu bob rotund, disponibil la raft atat in format vrac cat si la gramaj de 1 kg. De la orezul clasic cu bobul rotund categoria s-a extins pana la adoptarea formatului cu bob lung, sub diferite sortimente – thai, salbatic, basmati – provenind din Asia. „Daca acum mai bine de 8-10 ani eram consumatori doar de orez cu bobul rotund cu un grad ridicat de spartura, in momentul de fata in oferta supermarketurilor si hypermarketurilor gasim o oferta bogata de marci si tipuri de orez”, remarca dimensionarea categoriei Florin Florescu,KA Manager Riso Scotti.

In ceea ce priveste consumul de orez per capita, Romania se situeaza intre primele tari din Europa, fiind inregistrata in categoria de consum cuprins intre 2 - 8kg pe an, potrivit estimarilor facute de Cristian Popescu (Panzani). Potrivit reprezentantului Panzani, piata a coborat in 2009 la un volum de 70.000 -75.000 tone si un consum de 3,5-3,8 kg per capita, dar a inregistrat o crestere din punct de vedere valoric. Adrian Gabor, KA Manager East Europe Riso Scotti, situeaza consumul de orez pe cap de locuitor in Romania la 5 kg pe an si un volum total existent la nivelul categoriei de 105.000 tone.

Traditiile culinare incurajeaza consumul
Consumul de orez din Romania este in mare parte legat de traditiile culinare romanesti, la fel ca si sortimentul predominant – bobul rotund. „Producatorii de orez, din dorinta de a se alinia la cerintele consumatorilor si la traditiile culinare romanesti, ofera o gama larga de orez cu bob scurt si mediu”, afirma Andra Petrica, Food&Cat Portofolio Manager Marketing, Mars Romania.
Decalajul fata de tarile puternic consumatoare se explica prin lipsa unei culturi a consumului de orez. Mentalitatea consumatorului roman a ramas in mare parte tributara ideii de hrana consistenta, in defavoarea meselor sanatoase, mai putin sofisticate. „Defazarea in ceea ce priveste know-how-ul si tehnologizarea precum si investitiile modeste in comunicare ne situeaza in urma statelor Vest si Central europene in ceea ce priveste calitatea produselor, modalitatile de consum si preparare, rafinamentul si perceptiile sanatoase de consum”, afirma Cristian Popescu.

Reckitt își restructurează portofoliul pentru a-și asigura o creștere accelerată

Săptămâna de muncă de patru zile în România: cum o aplicăm și avantajele sale

Declin al traditionalului
Dezvoltarea retelelor internationale de comert caracterizate prin spatii generoase la raft au schimbat balanta achizitiilor consistente in defavoarea magazinelor traditionale. Daca producatorii de orez de specialitate sunt indreptatiti sa declare ca marile magazine (IKA) genereaza cele mai semnificative vanzari datorita fluxului mare de clienti dar si diversitatii lor, se intampla ca si producatorii de orez clasic sa mizeze mai nou, pe aceste canale. „Cu regret am constatat declinul accentuat al sustenabilitatii distributiei pe canalul traditional cauzat de mai multi factori, cum ar fi lipsa unor distribuitori puternici financiar dar si a unor puncte de desfacere cu grad inalt de stabilitate”, reclama Cristian Popescu decaderea comertului traditional.

Promovarea consumului
Pe langa promovarea produselor detinute in portofoliu, producatorii tintesc la educarea consumatorului, activitate care pe termen lung va aduce beneficii categoriei. Actiunile ce comunica beneficiile consumului de orez au fost incorporate nu doar in spoturi TV sau publicitate outdoor, ci au mers pana la colaborari cu maestrii bucatari. „Promovarea consta in activitati la punctul de vanzare, incepand de la materiale de comunicare (shelf liner, wobbler, carti de retete), pana  la activitati de degustare, pachete promotionale si promotii cu premii”, afirma Andra Petrica.

„In luna noiembrie am lansat oficial site-ul Riso Scotti, acesta concentrandu-se pe educarea consumatorilor in ceea ce priveste intrebuintarea, dar si beneficiile fiecarui produs. In colaborare cu un bucatar am reusit sa avem peste 130 de retete unice, 12 noi pe luna”, afirma Adrian Gabor, KA Manager East Europe Riso Scotti. Pe o reprezentare in mediul virtual se bazeaza si Panzani in perioada imediat urmatoare,dupa o experimentare a tuturor celorlalte mijloace de comunicare. „Pe langa prezenta in cadrul emisiunilor TV cu specific culinar, editarea de materiale promotionale si explicative in reviste de specialitate, parteneriate pentru editarea unor carti de bucate, reclama si promotii la raft, vom lansa in cursul anului 2010 un concept nou de interactiune cu clientii nostri prin intermediul internetului”, afirma Cristian Popescu.

 
Consumatori de orez, dupa preferinte
Orezul este achizitionat de toate categoriile de consumatori, sortimentul preferat difera insa in functie de varsta, venit si mediu de existenta. Florin Florescu segmenteaza populatia consumatoare de orez astfel: „Cumparatorii produselor din orez se impart in doua categorii, prima categorie este consumatorul de orez clasic,indeosebi persoanele de varsta a doua care gatesc mancaruri traditionale. A doua categorie sunt consumatorii de orezuri speciale/exotice (Basmati, Thai, Salbatic etc) in general persoane tinere, deschise catre alte bucatarii decat cea traditionala”. Reprezentantul companiei Panzani observa la randul sau o serie de particularitati in consum. „Tinerii consuma produse mai usor de preparat si mai diversificate, in timp ce persoanele cu venituri medii-superioare prefera des specialitatile”. Pe masura ce mijloacele de comunicare au evoluat, la fel si consumatorii au inceput sa fie tot mai deschisi la valentele produselor, mai ales ca orezul se preteaza unei game largi de intrebuintari. Se remarca astfel cererea pentru calitatea produsului achizitionat, chiar si in schimbul unui pret mai mare. „Aproape nimeni nu justifica decizia de a cumpara orez plin de impuritati prin pret. Timpul pierdut pentru a curata orezul a devenit si in Romania mai scump decat diferenta de pret” ,afirma Cristian Popescu.

In momentul de fata cel mai consumat sortiment este orezul cu bobul rotund. Concomitent, se observa o migrare a consumatorului tanar si informat catre retete internationale ce implica orezul specialitate, cu arome si moduri de preparare sofisticate. „Obiceiurile de consum treptat incep sa imprumute din influentele gastronomiei internationale si observam o mai mare deschidere catre noutate”, este de parere Andra Petrica.

„Deocamdata consumatorul roman nu a descoperit varietatea mare de retete internationale de aceea in continuare orezul cu bobul rotund se claseaza in topul preferintelor culinare”, este de parere Florin Florescu.

Consumul de orez cunoaste o serie de particularitati in functie de zona geografica dar si de mediul de existenta – urban sau rural. In timp ce consumatorii din zona rurala consuma preponderent orezul clasic, cei din mediul urban inclina catre formatele semi-preparate si premium, impulsionati in alegerile facute de venituri, timpul limitat si gradul de informare. In materie de regionalitate, Cristian Popescu afirma ca „diferentierea tine pe de o parte de traditiile culinare, astfel ca in sud si est este consumat mai mult orezul cu bobul rotund, iar in nord si vest cel cu bob lung are cresteri semnificative”.

Tendinte in consum
Intrucat romanii sunt deschisi la adoptarea tendintelor din spatiul vest european, configuratia actuala a categoriei de orez din Romania are toate sansele sa se schimbe. Directiile de dezvoltare vizeaza cresterea calitativa a sortimentelor predominante la momentul actual, diversificarea modului de consum si in mod cert frecventa mai mare de achizitie a produselor specialitate.