Mezelurile, afectate de paradoxuri legislative si de o piata neagra dezvoltata | Progresiv
In ciuda dezvoltarii din ultimii ani si a cresterii sustinute, mezelurile constituie o categorie cu probleme serioase inca. Existenta pietei negre si gri, multitudinea de producatori si o legislatie lacunara sunt doar cateva dintre acestea. 
Cele mai recente cercetari arata ca piata mezelurilor a ajuns la un volum de circa 220.000 de tone si o valoare de un miliard de euro, se precizeaza intr-un comunicat recent al Caroli Foods. In cadrul categoriei, salamul este cel care ocupa cea mai mare pondere, peste 30% din total mezeluri, rezulta din cercetarile MEMRB. Acesta este urmat de parizer, carnati si crenvursti, specialitati, pate, sunca si altele. Conform acelorasi date, principalii producatori de mezeluri sunt: Cris-Tim, Caroli Foods, Scandia, Elit si Aldis.
Sectorul mezelurilor a fost caracterizat pana nu demult de un numar foarte mare de procesatori. Legislatia imperfecta si existenta unor mici producatori neinregistrati au dus la dezvoltarea pietei negre si gri. „Din punctul de vedere al autoritatilor, controlul este acelasi pentru toata lumea, dar din punct de vedere al ANSVSA-ului, el nici nu poate cuprinde un asemenea numar de producatori”, spune Mihai Visan, Director Executiv al Asociatiei Romane a Carnii (ARC). De asemenea, cresterea animalelor in gospodariile proprii, in special in mediul rural, este un factor care contribuie la existenta acestei piete. „Cauzele extinderii pietei negre/gri tin in primul rand de autoritati pentru ca, sub lozinca sprijinirii micilor intreprinzatori, a particularitatii consumului casnic, in realitate autoritatile stimuleaza de multe ori aceasta economie neagra”, afirma Mihai Visan, ARC. „Mai exista inca o categorie, a asa-zisilor producatori de produse traditionale atestate. Sub pretextul pastrarii traditiei si al multitudinii de produse culinare romanesti, in Romania exista in jur de 2000 de produse traditionale atestate. In realitate sunt oameni care ocolesc legea”, adauga acesta.
Tot din punct de vedere legislativ, exista contradictii la nivel de norme europene versus reglementari locale. Astfel, chiar daca legislatia europeana permite o anumita compozitie a mezelurilor, cea romaneasca nu permite folosirea tuturor substantelor. „Sunt aditivi pe care noi, producatorii autohtoni, nu avem voie sa ii folosim, dar daca se importa un produs dintr-o alta tara europeana, el poate fi introdus pe piata cu aditivii respectivi”, spune Alina Pene, Director de Marketing la Campofrio.
O alta discordanta se refera la controlul veterinar. „In orice unitate de procesare a carnii sau a laptelui exista in permanenta un medic veterinar, lux pe care nu si-l permite nimeni in afara Romaniei. Pe de alta parte insa, putem spune ca este o asigurare suplimentara, ca lucrurile sunt sub control. Legislatia europeana spune ca acest control oficial al veterinarilor trebuie sa se desfasoare periodic”, explica Mihai Visan, ARC.
Lantul de frig, element cheie pentru pastrarea calitatii
Respectarea normelor de temperatura pe toata durata transportului este un element esential in lantul de distributie, cu atat mai mult in cazul mezelurilor. „Pentru ca transportul mezelurilor sa se desfasoare in conditii optime, trebuie respectata temperatura mentionata in fisa produselor, mijlocul de transport trebuie igienizat inaintea plecarii in cursa, iar in transportul respectiv nu trebuie sa existe alte marfuri cu potential de contaminare bacteriologica sau fizico-chimica (ex. carne proaspata, substante chimice, etc.) ”, spune Adrian Nicolaescu, Director de Marketing Caroli Foods.
In plus, „transportul produselor de carne se face cu mijloace de transport ce asigura lantul termic specific 0-7 grade sau -18 grade C, in functie de tipul de produs refrigerat sau congelat, design si dotari corespunzatoare – suprafete ce permit o buna igienizare (meterialul, imbinarile), echipament de monitorizare a temperaturii pe toata durata transportului. Toate acestea trebuie sa fie autorizate sanitar-veterinar pentru transportul produselor alimentare de origine animala, igienizate corespunzator si sa aiba personal operator instruit cu privire la buna practica si igiena”, detaliaza Stefan Padure, Vicepresedinte Angst.
In afara caracteristicilor tehnice care trebuie respectate pe tot parcursul lantului de frig, exista si alte aspecte ale eficientei transportului. Astfel, Alina Pene de la Campofrio explica situatiile in care un transport ineficient pune in pericol relatia cu clientii. „In ceea ce priveste partea de transport propriu, noi am sacrificat multi clienti unde trebuia sa facem un transport care nu se justifica din punct de vedere financiar. Spre exemplu, daca ai un client la 50 km de alt client foarte important unde ai livrat deja si cantitatea pe care o vinzi nu are amortizare, din pacate trebuie sa-l sacrifici pe clientul respectiv. Insa astfel ii deservesti mult mai bine pe ceilalti cu investitiile si cu resursele pe care le ai”, explica aceasta.
Cat priveste trasabilitatea produselor, respectarea anumitor proceduri si viteza cu care acestea sunt efectuate au, de asemenea, o importanta deosebita. Sistemul de trasabilitate vizeaza: materia prima, materialele auxiliare, cele pentru ambalat, procesarea propriu-zisa si livrarea catre reteaua de clienti, asa cum explica Stefan Padure, Angst. „In cadrul companiei este stabilit fluxul de documente si informatii relevante pentru asigurarea trasabilitatii, astfel incat este posibila identificarea facila, corecta si in timp util a TI (fluxul de achizitie, receptie, depozitare, procesare a materiei prime, inclusiv produsele obtinute si reteaua de clienti unde s-a livrat) si a TII (fluxul de fabricatie a produsului, inclusiv a materiilor prime si auxiliare incorporate in produs pe parcursul procesului de productie, inclusiv furnizorii)”, adauga acesta. Din punctul de vedere al Caroli Foods, „trasabilitatea produselor se asigura tinand evidenta loturilor livrate catre clienti si a celor intrate in depozite.
Pentru viitor se are in vedere achizitionarea unei aplicatii tip WMS (warehouse management system) care va asigura printre altele si trasabilitatea totala a loturilor livrate catre clienti”, spune Adrian Nicolaescu.
Ambalajele aduc beneficii in comercializare
Ambalajele reprezinta un alt aspect important al pastrarii calitatii produselor, iar de multe ori acestea pot avea un rol decisiv in alegerea facuta de cumparator. „In Romania nu exista proportia din alte tari de a vinde carne preambalata, in primul rand din cauza pretului. Pretul este mai mare, iar consumatorii prefera sa cumpere chiar si in hypermarketuri de la raionul unde se afla macelarul. Daca vorbim de igiena, de valabilitatea produselor, avantajele ambalajelor sunt clare”, spune Mihai Visan, ARC. „Pentru anumite produse nu poti sa folosesti decat plastic alimentar. Plasticul in general, in contact cu o alta substanta (lichid, carne etc.) intra in reactie. Tocmai din aceasta cauza, plasticul trebuie sa fie de o anumita calitate care il face mai scump decat plasticul obisuit”, detaliaza Alina Pene, Campofrio, raportul dintre pret si ambalaj.
Totodata, „in ultimii ani, in Europa de vest se pune problema ambalajelor biodegradabile. Legile europene nu interzic vanzarea vrac a carnii, dar evident trebuie respectate anumite standarde minime de siguranta, de igiena personalului si mai ales a lantului de frig”, spune Mihai Visan, ARC, cu privire la problematica actuala a ambalajelor.
O alta tendinta este aceea „ca ambalajul sa reflecte exact ceea ce este produsul, pentru ca altfel apare o lipsa de credibilitate in fata consumatorului. Produsul a ramas in urma ambalajului. Cumparatorul poate sa aleaga un anumit produs datorita ambalajului, dar continutul sa nu se potriveasca. In Europa de vest, cel putin, exista aceasta tendinta de a cerceta cum se pot imbina imaginea si valorile produsului si chiar se remarca o simplificare a ambalajelor. Spre exemplu, suncile facute in Romania au ambalajul transparent, tocmai pentru a lasa consumatorul sa vada produsul. In Spania sunt foarte putine transparente, pentru ca nu a existat aceasta cerere, dar acum ea incepe sa se simta”, spune Alina Pene, Campofrio.
Alaturi de atractivitatea ambalajelor, si o buna mercantizare poate influenta decizia de cumparare in magazine. „Caracteristica principala este impartirea rafturilor in segmente, asa cum reies ele din impartirea pietei: salam, crenvursti si carnati, sunca, parizer, specialitati, pate. In cadrul fiecarui segment se impart produsele intre tipuri si producatori”, spune Adrian Nicolaescu, Caroli. In plus, „ideea este sa ii oferi consumatorului in primul rand produsele pe care le cauta, dar pana sa ajunga sa le plateasca, sa aiba posibilitatea sa vada si alte categorii. Cand faci aceasta mercantizare trebuie sa ai in vedere si competitia. Trebuie sa ai un avantaj competitiv, iar acesta se obtine si prin mercantizare, chiar daca este vorba despre niste produse vrac”, precizeaza Alina Pene, Campofrio. Facand referire la proiecte anuale de instruire a vanzatorilor asupra mercantizarii, aceasta adauga ca efectele s-au reflectat si in vanzari, iar clientii au devenit mult mai receptivi fata de acum cinci ani.
Probleme tehnice si evolutii de pret
Inainte de a ajunge la consumatorul final, mezelurile sunt influentate si de variatiile de pret ale materiei prime si, in ultima perioada, de conditiile economice nefavorabile. „Productia de mezeluri a crescut cu circa 15% in primele patru luni ale lui 2009, raportat la aceesi perioada a anului trecut. Pretul mediu a crescut cu 19-20%. Este posibil insa ca aceste date provenite de la Institutul National de Statistica sa reflecte partial si o albire a economiei. Mai exact, ceea ce nu aparea in evidentele anului trecut, sa apara acum”, spune Mihai Visan, ARC.
O cauza a cresterii preturilor, asa cum semnaleaza Adrian Nicolaescu, Caroli, este cea a aprecierii monedei euro. „Preturile materiei prime au avut niste variatii foarte ciudate, in sensul ca la un moment dat slanina isi dublase pretul, ceea ce insemna ca toate produsele care contin slanina devin mult mai scumpe”, vorbeste Alina Pene, Campofrio, despre evolutia preturilor din acest an. „Cantitatile vandute au crescut cu mai putin de 10%, dar acest lucru este important in conditiile in care alti producatori inregistrau scaderi”, adauga aceasta.
La capitolul pierderi, producatorii spun ca acestea sunt foarte mici si de cele mai multe ori cauzate de probleme de ordin tehnic. „Caroli Foods sufera pierderi foarte mici (sub 0.1%) legate de produse deteriorate pe timpul transportului sau refuzuri de marfa la livrare in cauza problemelor de temperatura”, spune Adrian Nicolaescu. Alte probleme aparute in lantul de aprovizionare sunt legate de traficul aglomerat, defectiuni tehnice neprevazute, durate mari de asteptare pentru efectuarea unor livrari, diferente inregistrate la receptia marfii si ambalaje nereturnate, mai spune acesta. O solutie pentru pierderile survenite la nivel de client o reprezinta metodele comerciale – discounturi, bonusuri.
Statutul mezelurilor de alimente de baza, cat si ponderea lor in cadrul cosului de cumparaturi adauga un plus de importanta problemelor ce caracterizeaza categoria. Numarul mare de producatori si legislatia interpretabila sau insuficienta sunt doar cateva aspecte nefavorabile ce vizeaza inceputul lantului de distributie. Astfel, se incearca elaborarea de norme legislative clare si complete, asa cum spune Mihai Visan, ARC. Pe langa acestea, exista si factori la nivel macroeconomic a caror influenta asupra pietei este decisiva.
