FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > Magazinul tip convenience

Magazinul tip convenience

In cadrul acestui articol vom vorbi despre magazinele mici, cu suprafete intre 70 si 150 mp, pozitionate in trafic, cat mai aproape de centre de birouri, scoli, mijloace de transport in comun, si vom atinge urmatoarele puncte: amplasarea magazinului, diferentierea, aspectul magazinului, sortimentatia, politica de pret si politica de promovare.

Magazinele convenience servesc o nevoie aparuta mai ales in aglomerarile urbane, acolo unde ritmul de viata cere solutii rapide de consum. Iata cateva tendinte, in acest sens, conturate la nivel european:
- oamenii sunt din ce in ce mai grabiti, factorul timp devenind prioritar, inaintea pretului;
- canalul convenience are, in ultimul timp, un ritm mare de crestere;
- multe minimarketuri de proximitate tind sa se transforme in convenience;
- s-a format un stil de consum de alimente "on the go" (din mers), (s-a format chiar o "moda");
- a crescut numarul celor singuri (care mananca in oras sau cumpara mancare gata pregatita);
- a crescut puterea de cumparare, deci si bugetul alocat petrecerii timpului in oras;
- productivitatea este provocarea principala a acetui tip de magazin: asteptarile clientilor vor fi din ce in ce mai mult legate de rapiditatea prestarii serviciilor.

Amplasarea magazinului

Existenta unui magazin de tip convenience este conditionata de locatie. El nu poate sa existe decat intr-o zona de trafic intens. Este recomandat sa fie intr-o zona in care exista multe firme (birouri), centre universitare / scoli, noduri de comunicatii (metrou, statii de tramvai, autobuz etc.). Magazinul este destinat in special oamenilor care sunt foarte grabiti, nu au timp, si care vor sa combine un "magazin" cu un fast-food, adica solutiile in care pot sa-si cumpere anumite lucruri foarte rapid sau sa manance foarte rapid. Aceste magazine se preteaza atat pentru zone pietonale, cat si pentru cele cu acces auto sau cele in incinta unor locatii cu un numar foarte mare de oameni (gen spitale, scoli, cladiri administrative mari). In ultimii ani, oamenii sunt foarte presati de timp si se pare ca si romanii au intrat in acest ritm de viata alert, fapt constatat in studii recente. Acest lucru a dus la o crestere foarte accelerata a cererii de alimente care pot fi consumate in mers sau in locatii foarte rapide.
Un exemplu foarte intalnit de magazin tip "convenience" este magazinul din benzinarii (ex: VIVA, hei, etc). Un alt magazin foarte reusit (retea de magazine), proaspat intrat in Bucuresti este R-kiosk.

Diferentierea si aspectul magazinului

Diferentierea magazinului de tip "convenience" este foarte importanta si ea trebuie sa fie vizibila prin: pozitionare, aspect, sortiment. Acolo unde traficul este permanent, chiar daca noaptea este mai mic, este important ca magazinele sa fie deschise non-stop. Suprafata cea mai des intalnita pentru aceasta categorie de magazine este de aproximativ 100 mp.
Aceste locatii trebuie sa se diferentieze semnificativ de magazinele de proximitate. Curatenia este un aspect deosebit de important. Deoarece magazinele convenience vor concura partial cu fast food - urile (chiar daca sortimentatia va fi mult mai redusa), trebuie sa inspire incredere, sa fie mult mai aerisite decat magazinele de proximitate, rafturile sa fie mai joase, magazinul devenind astfel si mult mai luminos. Atmosfera creata are si ea un rol important.
Cumparatorul care intra in magazin trebuie sa inteleaga dintr-o privire ca nu este un magazin in care isi face cumparaturi pentru acasa, ci unul in care poate rezolva o necestitate punctuala, in viteza (in drum spre birou, spre scoala etc). Asadar, mercantizarea trebuie sa fie foarte clar facuta, zonele merceologice sa fie clar delimitate, pentru a facilita cumparatorilor grabiti traficul prin magazin.

Sortimentatie

Magazinul clasic convenience nu trebuie sa aiba alimente de baza: zahar, ulei, faina, conserve, orez, nici detergenti sau produse de curatenie pentru casa. In schimb, sortimentatia trebuie sa se concentreze pe articolele de impuls: biscuiti, ciocolata, inghetata, alune, bomboane, guma, precum si racoritoare, apa, bauturi energizante, cafea la doza (in special ambalaje mici), bauturi alcoolice scumpe. In egala masura, trebuie sa fie un raion de presa si cd-uri de muzica bine dezvoltat. Zona de cosmetice trebuie sa fie minimal acoperita, iar zona de cadouri (copii + adulti) trebuie sa fie bine aprovizionata, mai ales daca magazinul este non stop. O mica zona trebuie dedicata servirii de patiserie, sandvisuri, cafea etc., de aceea se se recomanda amplasarea de mese inalte, fara scaune, care sa nu stimuleze stationarea.
De asemenea, trebuie sa existe si o zona pentru proaspete (produse lactate). Pe masura ce puterea de cumparare va creste, se recomanda introducerea in acest raion a unor articole de tipul salate in caserola cu diferite sosuri, deserturi, fructe. Se poate observa la nivel european si nu numai, o crestere a preocuparii consumatorilor fata de propria sanatate (curentul wellness), fapt ce a determinat cresterea ponderii categoriei fresh si in magazinele de tip convenience. Ca dovada, exista tari in care aceasta pondere a depasit 30%.
Creativitatea si dinamismul in zona de food sunt importante: se pot inventa retete unice, personalizate pentru acel magazin si care nu se mai gasesc in alta parte. Insa, o parte din sortiment trebuie sa se modifice permanent, pentru a nu plictisi parte de clienti fideli (de exemplu, cei care s-au obisnuit sa-si cumpere de mancare de la magazin, in pauza de masa).
La nivel european a inceput sa se dezvolte in cadrul acestui tip de magazin sortimentul de mancare gata pregatita. Motivul principal este presiunea timpului care se simte din ce in ce mai mult si in Romania ultimilor ani. Multi oameni prefera sa ia pranzul la birou, din economie de timp. Astfel de produse introduse in sortimentatie au si avantajul de a creste traficul in magazin, precum si potential de profit mai mare, prin marje mai mari.
Daca magazinul este situat intr-o zona cu trafic mare, dar are aproape si o zona de blocuri, iar in arie nu sunt competitori de tipul magazinelor de proximitate, managerul poate gandi o formula de sortimentatie 70% convenience si 30% proximitate. Trebuie insa subliniat ca nu exista o reteta general valabila pentru toate magazinele convenience. Aceasta se personalizeaza in functie de zona, tipologia clientilor, puterea de cumparare, concurenta etc. Daca magazinul nu face parte dintr-o retea, atunci are o flexibilitate mult mai mare in configurarea sortimentatiei si adaptarea acesteia in functie de situatie.
Managerul de magazin trebuie sa incerce sa isi cunoasca cat mai bine clientii si motivul pentru care ar intra in magazin sa cumpere. Asteptarile unui client care doreste sa cumpere pentru acasa sunt foarte diferite de cele ale unuia care este in trecere. Asadar, sortimentatia se gandeste si in functie de acest aspect (daca procentul de clienti care cumpara pentru acasa este majoritar, magazinul va tinde sa devina de proximitate; daca procentul de clienti care fac cumparaturi mici si in viteza este cel mai mare, atunci va fi magazin convenience).

Politica de pret si promovare

In general, marjele cu care lucreaza magazinele de tip convenience sunt mai mari decat cele cu care lucreaza magazinele de proximitate sau din restul retail-ului (peste 30 %). Cele mai recente studii arata ca romanii cu putere de cumparare nu sunt foarte sensibili la pret, deci este inutila sacrificarea marjelor (in special in categoria convenience). Aceste lucruri ar trebui sa incurajeze investitiile spre comertul convenience.
Instrumentele care NU se folosesc in politica de promovare a unui astfel de magazin sunt revista periodica, marcile proprii si campaniile de publicitate. Cel mai important instrument de marketing este IMAGINEA MAGAZINULUI.
Daca magazinul are in zona clienti potential repetitivi, se pot gandi actiuni de fidelizare (card pentru acumulare de puncte, preturi speciale pentru clientii casei etc).
 

 

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content