Magazinul, prima optiune de cumparare a branzeturilor | Progresiv

In ciuda fenomenului de contractie manifestat in majoritatea categoriilor de produse alimentare, din cauza scaderii puterii de cumparare, branza ramane un aliment cu o frecventa de consum ridicata. Un studiu realizat de compania Mercury Research arata ca mai mult de trei sferturi dintre romanii cu varsta de peste 18 ani din mediul urban obisnuiesc sa consume branza de cel putin 2-3 ori pe saptamana. Aproape jumatate dintre consumatori, 42%, nu stiu in ce categorie de produse s-ar incadra branza consumata din punct de vedere al continutului de grasime. Magazinul, prima optiune de cumparare a branzeturilor

Totusi, poate cel mai important aspect pentru retaileri este faptul ca un procent destul de ridicat de consumatori inca prefera sa achizitioneze produsele direct de la producatorii agricoli, fie din pietele traditionale, fie prin intermediul cunostintelor sau familiei din mediul rural.
Studiul a fost realizat online in luna martie, prin Mercury Online Panel, pe un univers de referinta reprezentativ la nivelul utilizatorilor de internet din mediul urban, cu varsta de peste 18 ani. Marimea esantionului este de 403 respondenti, iar eroarea de esantionare este de ±5%.

Frecventa de consum

Potrivit cercetarii, opt din zece romani cu varsta de peste 18 ani consuma branzeturi de cel putin 2-3 ori pe saptamana, in timp ce aproape un sfert (22%) le consuma zilnic. La polul opus, procentul celor care consuma doar o data sau de doua ori pe luna este de doar 5%.
O frecventa mai mare de consum se intalneste in randul persoanelor din grupul de varsta 35-44 de ani si trecute de 45 de ani, unde procentul celor care consuma zilnic produse din aceasta categorie este de 27% si respectiv 29%. Din perspectiva segmentarii dupa sex, studiul arata ca femeile includ branzeturile in alimentatia saptamanala intr-o mai mare masura decat barbatii (84% versus 72%).

Consumatorul ramane traditionalist

Asa cum era de asteptat, consumatorul roman ramane traditionalist in privinta preferintelor, cel mai cumparat tip de branza fiind cel de vaca (86%). In topul segmentelor celor mai consumate se mai regasesc pe pozitiile doi si trei branza topita, cu 65%, si respectiv branza din lapte de oaie, cu o rata de raspuns in totalul celor intervievati de 53%. Procente mai reduse se inregistreaza pentru branza din lapte de capra (20%), in timp ce branzeturile vegetariene au o acoperire si mai mica, doar 3% dintre consumatorii romani alegand astfel de produse.

 

 

 [click pentru marire]

Ca si particularitati, se poate observa ca femeile consuma intr-un procent semnificativ mai mare crema de branza decat barbatii: 51% versus 33%. Branza de capra este mai consumata in randul persoanelor mature, 28% dintre persoanele cu varsta 35 – 44 de ani si 36% dintre persoanele peste 45 de ani consuma acest tip de branza. Branza de oaie este mai consumata in randul persoanelor cu varsta intre 35 – 44 de ani, 67% alegand acest tip.

Caracteristici neclare

Studiul mai releva si faptul ca jumatate dintre consumatorii de branzeturi nu sunt atenti la continutul de grasime. Circa 42% dintre cei intervievati au declarat ca „nu ma uit la procentul de grasime al produsului atunci cand il cumpar”. Cei mai multi dintre orasenii cu varsta de peste 18 ani (31%) consuma branza semigrasa, cu un continut de grasime intre 20 – 40%, iar 16% branza grasa cu un continut de 40 – 60% de grasime. Produsele cu un grad mai scazut de grasime (Cand vine vorba de procentul de sare, preferintele romanilor se indreapta catre sortimentele moderat sarate, trei sferturi dintre respondenti declarand ca prefera aceste produse. Din nou, tinerii sunt cei care consuma branza sarata intr-un procent mai mare.

Ce se cumpara si de unde

Desi cei mai multi dintre locuitorii de la oras cumpara branza de la magazin (83%), procentul celor care prefera sa achizitioneze branza direct de la producatorii agricoli ramane foarte ridicat. 42% cumpara branza de la tarani din piata, 31% prin intermediul cunostintelor sau prietenilor de la tara. Doar 3% din respondenti au declarat ca isi prepara in casa branza pe care o consuma. Nu in ultimul rand, aproape doua treimi (62%) dintre romanii de la oras cu varsta peste 18 ani cumpara branza vrac, restul preferand produsele ambalate.
Din punct de vedere al marcilor preferate, Hochland este optiunea numarul unu pentru 62% din cei chestio­nati, urmata de LaDorna, cu 46%, Napolact, cu 45%, si Delaco, cu 43%.

Brandurile din portofoliu Reckitt
Reckitt își restructurează portofoliul pentru a-și asigura o creștere accelerată
Grupul Reckitt Benckiser anunță un nou proces de reorganizare a companiei în vederea generării unei creșteri acelerate. Acesta prevede o...
angajati fericiti
Săptămâna de muncă de patru zile în România: cum o aplicăm și avantajele sale
În domeniul dinamic al forței de muncă, căutarea echilibrului între viața profesională și cea personală a condus la noi forme de organizare...
AAylex One restaurant Cocorico in parteneriat cu Auchan
AAylex ONE deschide primul restaurant Cocorico în parteneriat cu Auchan
Grupul AAylex ONE, producătorul brandului de carne de pui Cocorico, demarează un parteneriat cu Auchan Retail România și lansează un nou concept...
ATAC Galati Atac by Auchan hipermarket discounter hiperdiscounter deschidere magazin nou. Vezi mai multe pe revistaprogresiv.ro.
ATAC by Auchan ajunge la cel de-al cincilea magazin
Auchan deschide un nou magazin ATAC Hiper Discount, formatul cu cele mai mici prețuri al rețelei, în Galați, după unitățile inaugurate în...
Logistica Supply chain colete transportatori firma de curierat. Colete trimise de la magazine si parteneri. Vezi pe revistaprogresiv.ro.
Packeta România ajunge la 1.800 magazine online și selleri parteneri
Packeta România, platformă digitală globală pentru ecommerce, parte din Packeta Group, anunță extinderea rețelei de magazine online și...
Nestle_rezultate financiare primul semestru 2024
Nestlé România, creștere organică de trei ori mai mare decât media grupului
Grupul Nestlé a înregistrat pentru primele șase luni ale acestui an o cifră de afaceri de 45 de miliarde de franci elvețieni, marcând un avans...