FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > La SIAL, industria alimentara a decis: si in 2011 e loc pentru inovatii

La SIAL, industria alimentara a decis: si in 2011 e loc pentru inovatii

In ciuda problemelor legate de miscarile sociale din Franta in perioada organizarii Salonului International al Alimentatiei (SIAL) din Paris, evenimentul s-a dovedit unul de succes, reprezentand un catalizator al comertului mondial, cu cifre impresionante de expozanti si vizitatori.

Peste 130.000 de participanti au vizitat anul acesta SIAL, dintre care 62% internationali, din 200 de tari. S-au inregistat, de asemenea, mai multi expozanti decat in 2008, numarul acestor urcand de la 5500 la 5700, precum si cu 25% mai multe solutii inovatoare, prezentate in cele peste 250 de conferinte, simpozioane, demonstratii culinare si gastro-show-uri.

Factorii de decizie care au participat la expozitie, majoritatea din segmentul retail, dar si din foodservice, au generat o crestere a contactelor de afaceri, comparativ cu acum doi ani, concluzionand la unison ca exporturile reprezinta una din cele mai bune strategii de dezvoltare, in perioada aceasta. „Toate discutiile s-au concentrat in jurul exporturilor, fie ca acestea au fost purtate la standuri sau au fost tinute de politicienii care au vizitat expozitia”, a precizat Valerie Lobry, manager general SIAL S.A. Timp de cinci zile cu adevarat pline, profesionistii domeniului alimentar s-au aratat mai mult decat interesati de produsele, serviciile, noutatile si inovatiile acestei industrii, expuse in 19 sectoare distincte, amplasate in opt hale imense.

Ca de fiecare data, inovatia ramane principalul motor al SIAL, lucru clar reflectat in cele 250 de conferinte si evenimente dedicate nutritiei, designului, retailului, segmentului foodservice si ingredientelor. Mai mult, inovatiile acestui an au fost puternic promovate in Observatorul Tendintelor si Inovatiile, o zona situata central in pavilionul sase al expozitiei. Aici au fost prezente 985 de produse, 400 de inovatii alese, din care 340 destinate industriei retail. Au fost, de asemenea, premiate 15 categorii la sectiunea Trends and Innovations, oferindu-se 39 de premii SIAL d’Or.

Incepe redresarea?

Dupa un an mai mult decat dificil, industria alimentara pare sa arate semne de redresare economica, lucru la care au fost martori cei prezenti la SIAL. Ca multe alte sectoare, cel alimentar a intampinat dificultati inca din 2008, insa jucatorii din industrie au reusit sa creeze schimbari in comportamentul de consum (schimbarea prioritatilor de achizitie din cauza scaderilor salariale drastice), prin intermediul politicilor de marketing si promovare. Avantajele competitive au fost oarecum restructurate, fiind acum orientate in doua directii: inovatie si export. Creand noi oportunitati de dezvoltare prin intermediul inovatiilor, industria alimentara a reusit sa mentina treaz interesul clientilor, fie ca vorbim de consumatorul final, de marcile din retail sau de clientul foodservice.

Ca rezultat, apetitul pentru consum al intregului domeniu alimentar incepe sa revina. Aceasta „foame” a fost clar subliniata la SIAL, unde inovatiile post-criza au abundat, indiferent de forma acestora sau de modul in care au fost prezentate (noutati „responsabile, pentru entertainment sau folositoare). Concret, toate produsele au avut un numitor comun: valoare adaugata si solutii relevante, orginiale si folositoare pentru cerintele clientilor, din ce in ce mai pretentiosi. Noul slogan „Aduc inovatii, deci exist” a fost omniprezent pe culoarele SIAL.

Clienti tot mai pretentiosi

In zilele noastre, clientii utilizeaza o cu totul alta abordare a produselor pe care le cumpara. Din dorinta de a-si pastra libertatea de alegere, acestia cer producatorilor sa constientizeze noile raspunderi pe care le au. De aceea, consumatorii doresc noi motive care sa le sustina convingerile personale si refuza sa fie considerati ca niste mici copii care asculta si cred tot ce le spun anumiti experti in domeniu, care le prezinta motivele pentru care un anumit produs este benefic pentru consum, fara insa a oferi o dovada concreta. In acelasi timp, consumatorii incep sa refuze afirmatii de marketing care par indoielnice sau de neinteles.

Ei isi doresc transparenta si informatii pe care se pot baza, respingand instantaneu orice explicatie mult prea alambicata, motiv pentru care le sunt recunoscatori producatorilor care isi prezinta un produs in mod clar, succint si onest. Mai mult, consumatorul modern are noi metode de gasire, interpretare si intelegere a informatiilor asociate cu un anumit produs. Acestea sunt transmise direct in casele consumatorilor, in magazine si oriunde in lume prin intermediul internetului, telefoanelor mobile si retelelor sociale. De aceea, ambiguitatea unor descrieri de produse trebuie indepartata in favoarea unor explicatii clare, usor de inteles.

Cum percep clientii produsele noi?

Ce inseamna inovatiile pentru clienti? Cum le percep acestia si cat pret pun consumatorii pe produsele nou introduse in portofoliu? Potrivit unui sondaj TNS Sofres, efectuat anul acesta la nivel european, companiile au mari sanse de a pierde consumatori, pe care cu greu ii mai recastiga, intr-o piata deja suprasaturata de oferte. De aceea, inovatiile trebuie nu numai sa raspunda la cererea clientului, dar si a noilor valor sociale care se contureaza, cum ar fi dezvoltarea sustenabila.

Europenii sunt interesati de inovatii, desi mai este loc suficient pentru imbunatatiri

Aproximativ 43% din europeni sunt interesati de inovatii. Totusi, raspunsurile lor variaza de la un sector la altul. Printre tarile cu cea mai mica implicare se numara Olanda (doar 29% din respondenti sunt interesati de inovatii), Marea Britanie (35%) si Franta (45%), iar la polul opus se numara latinii din Spania (51%) si Italia (59%). In functie de domeniul in cauza, atentia clientilor pentru inovatii difera. Astfel, europenii doresc mai multe produse noi pe segmentul igienei si infrumusetarii (52%), dar si in industria auto (49%), in telefonia mobila (46%) si in domeniul produselor lactate (43%) – italienii, spaniolii si francezii cautand inovatii in special pe acest din urma segment. Potrivit aceluiasi sondaj, domeniul bancar si cel al bauturilor non-alcoolice sunt printre cele mai putin interesante, din perspectiva noutatilor.

Inovatiile de succes necesita intelegerea nevoilor clientului

Un numar mare de produse si servicii noi s-au dovedit a nu avea succesul cautat: doar trei din 10 produse inovatoare supravietuiesc pe piata mai mult de trei ani. Totusi, asa cum am aratat mai sus, consumatorii sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru noutatile aparute pe segmentul igienei si infrumusetarii (41%), lactatelor (35%), automobilelor (32%) si celularelor (30%). La randul lor, cei implicati in managementul companiilor au raspuns ca intelegerea incorecta a nevoilor clientului este principala motivatie a esecului unui produs (44%), la care se adauga lipsa unor programe coerente de marketing (25%), precum si pretul (18%).

Ce vor clientii: produse functionale si beneficii emotionale

Per total, inovatiile tind sa mearga mana in mana cu repetitia, piata europeana retail fiind plina de exemple de produse atat de similare, incat cu greu pot fi deosebite – in special pe segmentele amintite mai sus, infrumusetare, igiena, lactate. De aceea, respondentii sondajului sunt de parere ca, indiferent de sector, inovatia trebuie imediat legata de beneficiile sale functionale: puterea de a fi de folos si de a crea o viata mai buna. In acelasi timp, unui produs nou nu trebuie sa-i lipseasca beneficiile emotionale, deoarece consumatorul doreste sa fie cucerit, incantat si sa i se faca pe plac. Factorii sociali si de identitate care influenteaza emotiile sunt, de asemenea, o parte integranta a produsului. De aici se poate deduce o noua tendinta care a aparut pe piata, si anume rolul vital al imaginii de brand (cum arata ambalajul, ce slogan are produsul, ce se comunica prin campania de marketing) in a-l asigura pe client si a-l convinge ca ceea ce promite produsul se va intampla cu adevarat.

 Tendinte alimentare ale retailului de maine

In cadrul celor cinci zile de desfasurare al Salonului International al Alimentatiei, participantii s-au putut informa asupra noilor tendinte, pe segmentul comportamentului de consum, dar si al ingredientelor pentru produse. Astfel, din punct de vedere al ingredientelor, printre cele mai importante noutati se numara:

  •  Noi gusturi: picant, combinatii de fructe si mirodenii, ciocolata cu chilli, miere, wasabi, ghimbir, speculoos etc
  • Noi texturi: crocant, perlat, spumos etc
  • Noi ingrediente: seminte, super-fructe (acai, acerola, merisor, guarana, noni, mure, afine, guava), indulcitori naturali (stevie), lapte de capra si de oaie, flori etc 

Cat priveste dorintele clientilor, au fost identificate 15 tendinte:

1. Produse „ultra” – care treptat vor scoate de la raft traditionalele produse de gama medie, carora le lipseste atractivitatea 

2. Folosirea la scara larga a amestecului de ingrediente exotice, din dorinta de a experimenta noi gusturi 

3. Tendinta de a imita marii bucatari sef acasa, consumatorii simtindu-se mandri ca pot spune „Eu am facut acest preparat” si implicit cautand acele ingrediente folosite de bucatari 

4. Simplitate – in ideea ca intelegerea facila a unui produs incurajeaza inovatia, transformand simplitatea produsului intr-un avantaj natural al acestuia. 

5.Produse naturale, fara riscuri – cu referire la aspectul natural al unui produs, ca garantie a sigurantei pentru consumator 

6. Alergiile – vor deveni un aspect major in viitor, care vor afecta un consumatori din doi, pana in 2020. 

7. Atentia la ingrediente – clientii vor fi mult mai atenti la ingrediente suspecte, din dorinta de a se asigura de beneficiile unui produs si de a intelege caracteristicile acestuia 

8. Beneficii noi pentru sanatate – demonstrate deja de succesul pe care l-au inregistrat categorii precum „superfructele si superlegumele”, dar si ceaiul verde. 

9. Atentia pentru sanatate si autocontrol – venite ca raspuns la nevoie consumatorilor de a intelege cum le este afectat organismul de consumul anumitor produse. 

10. Atitudine verde – grija pentru problemele de mediu, pe segmentul alimentar si cel al dietelor 

11. Moralitatea produsului – dorinta clientului de a se asigura ca bunul achizitionat nu a fost produs in asa fel incat sa fi afectat negativ alte persoane 

12. Grija pentru varsta a treia – fie ca este vorba de transport sau alte nevoi care ar putea aparea cu inaintarea in varsta 

13. Economie de timp – gasirea de metode care sa reduca numarul de ore petrecute pentru pregatirea preparatelor culinare 

14. Stilul urban – orasul este cel care dicteaza tendintele culinare 

15. Obtinerea de informatii in timp real, despre caracteristicile produsului.  

Un articol de Dan Orehov, Editor Frozen Food Europe 

 

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content