Jurnalul electronic, semn de modernizare a comertului cu amanuntul | Progresiv
Profesionistul vorbeste, de obicei, prin faptele sale; modestia il impiedica sa povesteasca despre sine, dar se insufleteste vorbind despre ceea ce face. Este cazul dnei Elena Herisanu, responsabil in Comisia de avizare tehnica a aparatelor de marcat electronice fiscale, persoana care stie in cel mai intim detaliu modul de functionare al acestor aparate. Avizul favorabil al comisiei din care face parte permite caselor de marcat sa fie vandute comerciantilor. 
Magazinul Progresiv: Ca specialist in domeniu, cum caracterizati in prezent dotarea comerciantilor cu aparatura fiscala?
Elena Herisanu: In prezent, in comertul cu amanuntul se folosesc fie case de marcat simple, case de marcat legate la un PC, fie POS-uri (Point of Sale) formate dintr-o imprimanta fiscala si un PC pe care ruleaza o aplicatie dedicata comertului si prestarilor de servicii. Deoarece pe acelasi PC comerciantii pot tine si gestiunea, stocurile, contabilitatea etc., tendinta este de trecere catre POS-uri.
Cel mai important este ca retailerii sa stie ce tip de aparat trebuie sa aleaga in concordanta cu nevoile lor. Pe site-ul nostru, www.itc.ro, se gasesc toate aparatele avizate tehnic, precum si alte date despre normele in vigoare si despre comisia de avizare tehnica AMEF (aparate de marcat electronice fiscale).
De asemenea, noi oferim si serviciul de consultanta. Sfatul nostru este ca atunci cand un comerciant doreste sa cumpere un aparat, sa mearga sa vada la distribuitorul autorizat modelul aparatului avizat tehnic. In general, nu este bine sa se uite numai la pret. Un comerciant adevarat, care vrea sa stie in orice moment care-i este profitul, trebuie sa-si cumpere un aparat cat mai performant.
Un alt lucru important este urmarirea modificarilor aduse prin diverse reglementari noi. De exemplu, in august anul trecut s-a emis ordonanta nr. 47 de modificare a OUG 28/1999 care are ca noutati introducerea obligatorie a sumei intiale de bani pentru a da restul clientului, tinerea unui registru special ce evidentiaza sumele de bani detinute de operatori la intrare in schimb, eliberarea de bonuri fiscale pentru bunurile de folosinta indelungata ce nu se achita integral la livrare etc. De mentionat este ca aceasta prevedere legislativa nu are un regim de tranzit, drept care numarul amenzilor acordate pana acum este foarte mare.
MP:Exista in acest moment o dezbatere privind adoptarea jurnalului electronic. Ce este acesta si ce anume cauzeaza intarzierea adoptarii lui?
EH:Conform OUG 28/1999 republicata, rola jurnal este documentul pe care se inscriu toate datele din bonurile fiscale si se pastreaza in arhiva agentilor economici timp de doi ani de la data inchiderii exercitiului financiar in cursul caruia a fost intocmit. Nerespectarea acestei obligatii se sanctioneaza cu amenda de la 80 milioane lei la 400 milioane lei vechi.
In prezent, conform acestei ordonante si normelor de aplicare HG 479/2003, rola jurnal se tipareste fie concomitent cu bonul client, fie se memoreaza intr-un jurnal electronic si se tipareste inaintea emiterii raportului fiscal de inchidere zilnica.
Incovenientele acestor cerinte sunt legate de modul de pastrare a acestor role jurnal, precum: spatiul adecvat in functie de conditiile tehnice de depozitare si de volumul activitatii, identificarea dificila in timp rapid a unei anumite role jurnal, imposibila prelucrare electronica.
Datorita tendintelor actuale de folosire mai ales a imprimantelor termice si a timpului legal mare de lizibilitate a informatiilor din rola jurnal, la un volum mare de tranzactii costurile sunt foarte mari, deoarece hartia termica adecvata este mult mai scumpa decat cea folosita in mod normal. Folosirea cu succes in alte domenii a memoriilor energoindependente cu capacitati mari de stocare a datelor (carduri SDC, MMC, RAM flashuri) a dus la ideea memorarii rolei jurnal in fisiere electronice tip text, dand astfel rapid si la cerere posibilitatea vizualizarii si tiparirii in acelasi format ca si cum ar fi fost emise concomitent cu bonul fiscal. Un studiu arata ca, de exemplu, intr-o memorie de 256MB cu un pret de aproximativ 10 euro, se pot inregistra pana la 1000 de role jurnal, in functie de numarul de caractere tiparite pe o linie. Pentru siguranta, rola jurnal dintr-un astfel de fisier electronic este inregistrata zilnic intr-un mediu permanent de memorare sau PC standard si arhivata pe toata perioada de utilizare a aparatului de marcat electronic fiscal.
Pentru asigurarea integritatii datelor, a autentificarii apartenentei unei role jurnal unui anumit aparat de marcat electronic fiscal, aceste fisiere electronice sunt securizate asemanator securizarii datelor in alte domenii de comunicatie. In acest sens, incepand cu 2002 in Grecia, Ungaria si, ulterior, in Italia, Polonia, Rusia, Cehia, Slovenia, Turcia etc., s-a modificat, corespunzator cerintelor locale, legislatia referitoare la aparatele de marcat electronice fiscale. In unele tari, ca Italia sau Rusia, s-a impus utilizatorilor sa asigure organelor de control accesul direct prin internet la aceste fisiere. In urma succeselor obtinute in aceste tari, marile firme internationale de retail insista pe introducerea si in tara noastra a acestei metodologii de abordare mai ales ca, fata de legislatia actuala ce permite deja jurnalul electronic, nu ar insemna decat adaugarea unei categorii de aparate de marcat electronice fiscale la care tiparirea rolei jurnal sa se faca ori de cate ori este necesar.
In vederea securizarii, codificarea informatiilor inregistrate in fisierele electronice se face cu ajutorul algoritmului de codificare SHA implementat fara echivoc de modulul fiscal propriu al aparatului de marcat electronic fiscal. Extractul digital rezultat in urma codificarii poate fi prelucrat in vederea obtinerii unei semnaturi digitale cu ajutorul unei perechi de chei unice. Cheia privata este inregistrata individualizat si securizat in modulul fiscal propriu al aparatului de marcat electronic fiscal si este folosita pentru generarea semnaturii digitale. Cheia privata este cunoscuta numai de catre programul de control al modulului fiscal si nu poate fi accesata din afara acestuia. Cheia pereche este publica si se foloseste la verificarea semnaturii digitale, a autentificarii ei cu aparatul ce a generat-o. Marii producatori deja nu prea mai produc aparate de marcat fiscale cu doua role de hartie, de aceea consecinta va fi o invazie de aparate invechite care vor umple tara, in loc sa avem curajul sa trecem si noi la jurnalul electronic.
MP:Care este impedimentul in adoptarea jurnalului electronic?
EH:In august 2007 s-a emis Legea nr. 260 privind inregistrarea operatiunilor comerciale prin mijloace electronice si care stabileste regimul juridic al documentelor in forma electronica ce contin date privind operatiunile economice de schimb sau vanzare de bunuri sau servicii intre persoane care emit si primesc facturi, bonuri fiscale sau chitante in forma electronica. Normele de aplicare au fost elaborate de ANRCTI (Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor) si transmise Ministerului Economiei si Finantelor pentru completare. Specific acestor documente in forma electronica este semnatura digitala aferenta, care trebuie sa corespunda legii nr. 455/2001. Asta ar inseamna ca, pe langa semnatura digitala creata de aparatul de marcat electronic fiscal, ar trebui aplicata o alta semnatura digitala, precum si o marca temporala de catre firme acreditate de ANRCTI.
Acest lucru ar inseamna investitii, costuri de intretinere, deci vor fi avantajate numai firmele cu un volum mare de role jurnal ce trebuie memorate. Noi speram ca fisierele electronice securizate cu semnatura electronica creata de aparatele de marcat fiscale sa fie recunoscute oficial de catre organele in drept, deoarece prin ordinul 1714 din 14 noiembrie 2005 numai anumite bonuri fiscale, si nu rolele jurnal, sunt considerate documente contabile.
O alta problema ce mai trebuie stabilita este modul de arhivare a acestor fisiere, daca vor fi supuse legii nr. 135/2007 cu normele de aplicare in curs de emitere, sau se vor pastra pe mediile inscrise cu aparatele de marcat electronice fiscale.
Cam acestea sunt problemele ce trebuie specificate de catre Comisia de avizare a distributiei aparatelor de marcat electronice fiscale din cadrul Ministerului de Finante prin normele de aplicare ale Ordonantei 47/2007.
MP:O problema acuzata de distribuitorii de aparate fiscale si de comercianti este necesitatea reavizarii aparatelor la fiecare modificare, ceea ce consuma timp. Ce solutie ar exista?
EH:Intr-adevar, in normele actuale, pentru orice modificare hardware sau software nu exista alta solutie decat reavizarea tehnica si, deci, implicit obtinerea unui alt aviz de distributie. Noi am propus ca modificare, in viitoarele norme, introducerea unui „supliment de aviz tehnic” numai pentru acele modificari ale aplicatiilor PC ce nu afecteaza programul de control al modulului fiscal. Principalul avantaj ar fi acela ca nu se mai inlocuieste memoria fiscala. Acum, sa vedem daca si Ministerul Economiei si Finantelor o sa accepte aceasta propunere.
MP:Cum ati ajuns sa faceti
aceste lucruri?
EH:Am terminat Facultatea de Electronica in 1968 si lucrez in acest institut de la infiintarea sa. Cred ca prin anii 1980, la deschiderea unui magazin in Bucuresti, s-au adus case de marcat din Italia, care aveau interfata de retea, dar nu aveau program pe retea. Asa ca, desi preocuparile noastre erau diferite, ne-am hotarat sa facem aceasta retea. Reteaua a mers bine foarte mult timp. In 1993 s-a dat o lege privind obligativitatea avizarii caselor de marcat.
Am facut parte din prima comisie de avizare tehnica de case de marcat. In cadrul laboratorului de la ITC s-a realizat primul aparat de marcat electronic fiscal, iar din 1999, de cand s-a introdus legea privind obligativitatea aparatelor de marcat electronice fiscale, institutul nostru a fost abilitat pentru avizarea tehnica a acestor aparate. In momentul de fata, fac parte din comisia de avizare tehnica. Iata ca anul viitor se implinesc zece ani de la introducerea aparatelor de marcat electronice fiscale. Daca se adopta si jurnalul electronic, atunci va fi cu adevarat un succes.
Tendinta va fi aceasta: va disparea rola jurnal de hartie, va disparea memoria fiscala si vor ramane doar aparate de marcat dotate cu jurnalul electronic. Sper sa reusim sa convingem, in final, ca jurnalul electronic reprezinta viitorul.
