FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > ISM 2012 pune produsul in umbra sustenabilitatii

ISM 2012 pune produsul in umbra sustenabilitatii

Targul International de Dulciuri si Biscuiti si-a deschis portile editiei cu numarul 42 in perioada 29 ianuarie-1 februarie 2012 la Köln, in Germania. La targ au participat 1.412 furnizori din 65 de tari, delegatiile internationale fiind reprezentate in proportie de 83%, restul fiind expozanti ai tarii-gazda. In urma participarii la ISM, va prezentam inovatiile care vor marca industria dulciurilor in 2012.

Sortimentatia expusa a vizat categorii precum ciocolata, dulciurile cu zahar, produsele de brutarie, snacks-urile si inghetata. Atentia participantilor la targ a fost indreptata catre Belgia - statul partener al evenimentului, reprezentat printr-un numar de 135 de expozanti. Si Italia a avut o prezenta
foarte buna, cu 141 de expozanti, dar si Franta, cu 103 companii. Pe o suprafata expozitionala de 110.000 mp, expozantii au comunicat cu vizitatorii prin crearea oportunitatilor de degustare a produselor lor, implicarea in finisarea produselor, dar si prin momente artistice interesante: de exemplu, un producator de ciocolata a creat un mic spectacol de gimnastica acrobatica langa standul sau. Pentru majoritatea expozantilor, ISM a fost o oportunitate de interactiune cu potentiali clienti si de ajustare a strategiilor in functie de performantele industriei, fara a tinti catre inovatii si recunoastere.

Ciocolata cu rapita sau morcov, la testare

Asa cum era de asteptat, ciocolata a fost produsul-vedeta al targului, atat din punct de vedere al incidentei, cat si al ambalajelor dar mai ales al caracteristicilor produselor care s-au remarcat prin cele mai neobisnuite forme si culori. Pe langa tablete si batoane, anul acesta producatorii au venit la targ cu delicatese si produse speciale ilustrand cele mai indraznete asocieri de ingrediente. Iubitorii de ciocolata pot adauga pe lista de cumparaturi specialitatea cu lemn dulce, aloe vera, cu rapita salbatica sau cu morcov, acestea fiind cele mai sonore nume de asocieri.

Pentru cei care cu greu se pot decide intre biscuitii spekulatius (biscuiti dulci simpli tip cookie) si ciocolata, un producator a transpus asocierea celor doua produse intr-un sortiment premium de praline. Condimentarea produselor de ciocolata a urmat trendul remarcat la editiile precedente, unde scortisoara si diversele tipuri de piper exotic s-au regasit in sortimentatia celor mai multi producatori, ceea ce denota ca aceste doua tipuri de asocieri au deja publicul lor printre consumatori. Amestecul de alune continua sa fie cel mai apreciat tip de umplutura pentru ciocolata, el regasindu-se in portofoliul prezentat de companii sub diverse extensii: alunele caramelizate sau tableta de alune invelita cu ciocolata.

Cele mai notabile noutati in materie de design vizeaza, in cazul pralinelor, formele mici si delicate comercializate in cupe cu design inovator.

Nu au trecut neobservate nici diversele figurine de ciocolata, precum cele ilustrand un pestisor auriu comercializate intr-o cutie asemanatoare unui acvariu sau batoanele de ciocolata imitand forma unor telefoane de ultima generatie.

Caracteristici functionale

Elementele de noutate ale targului nu s-au rezumat doar la ciocolata. Ca in fiecare an, dulciurile targeteaza nise de consum neabordate pana acum utilizand pentru nota finala a produselor arome de vin fiert sau de mar copt, calamint si apple mint pe post de ingrediente naturale, dar si indulcitori cu actiune intensa. Din categoria noutatilor fac parte si produsele cu un gust dulce subtil, recomandate spre a fi savurate, dar si dulciurile ce calmeaza durerile de gat. Producatorii au avut in vedere si nevoia de improspatare a respiratiei, astfel ca un alt tip de produs au fost dulciurile cu ingrediente care asigura prospetimea respiratiei. Trendul vizibil este de a crea oferte complexe plecand de la asocieri cel putin surprinzatoare, iar exemple sunt vata pe bat cu guma de mestecat si glucoza cu bomboane de menta.

Debutul Cupei Europene pare sa fi fost un impuls pentru producatorii de snacks-uri si, cu siguranta, va fi si o oportunitate pentru comercializarea unor produse precum mixul de alune cu crenvursti sau cu aroma de hamburger, dar si a unor varietati de arome crocante, precum cea de gratar. Sortimentele au vizat si asocierea mixurilor de alune cu fructe uscate, dar si combinatii de alune exotice si afine.

Cu ce mai poate fi inlocuit zaharul?

Produsele fara lactoza, precum si cele fara zahar, devin o componenta tot mai importanta a portofoliului producatorilor de dulciuri. Inlocuirea zaharului cu ingrediente naturale devine o practica tot mai extinsa, cu atat mai mult cu cat, recent, un alt ingredient a intrat in legalitate, pe langa maltitol - agentul fabricat din grau si porumb. Este vorba despre stevia, extrasa din planta cu acelasi nume, dar a carei intrebuintare se va limita la produsele cu un continut caloric redus. O alta practica prinde deja contur de trend nou in piata: mentionarea pe ambalaj a locului de origine a unor ingrediente de baza, precum cacaoa din ciocolata.

Exista cerere in crestere pentru ciocolata pura, cat mai putin procesata, iar consumatorii vor sa fie asigurati ca locul de provenienta al materiei prime nu a fost tratat chimic. Nu numai preocuparea consumatorilor pentru sanatate i-a determinat pe producatori sa isi reevalueze ingredientele utilizate in productie, dar si nevoia de a fi respectati datorita masurilor de protejare a mediului inconjurator. Astfel, ingredientele trebuie sa provina din culturi autorizate si nu dobandite in mod neorganizat din locatii protejate prin lege. Iar acest lucru trebuie mentionat pe ambalajul produsului, fiind la momentul actual unul din criteriile de listare la raft al unor retaileri precum Tesco, Sainsbury`s sau Coop.

Dificultatile industriei in 2011

Reprezentantii Asociatiei Producatorilor Germani de Dulciuri spun ca pretul la ingrediente precum zahar, faina, migdale si alune a crescut dramatic in ultimul an. La cote inalte s-a situat si costul unor materii prime precum untul, uleiurile vegetale si grasimile. Pentru a completa spectrul scumpirilor, procesul de ambalare si-a crescut costurile, fiind influentat de pretul petrolului. Speculatiile cu privire la costul materiilor prime in functie de fluctuatia cursului valutar au generat o stare de nesiguranta la nivelul achizitorilor care au pledat in favoarea cresterii pretului produsului final, iar aceasta a fost a doua cauza a scumpirilor produselor din piata. Insa motivul principal pentru care anul 2011 ramane memorabil pentru industria de profil din Europa este „criza zaharului”, in ciuda unei recolte bogate de sfecla de zahar. Acest fenomen a fost cauzat de sistemul european de cote de zahar reglementat excesiv si inflexibil - potrivit producatorilor - care a limitat conditiile de acces ale zaharului in productia alimentara.

Din cauza acestor cote stabilite pentru fiecare tara in parte raman neutilizate cantitati mari de zahar neautorizat, produs ca urmare a recoltei bogate de sfecla de zahar. In loc sa fie disponibil pentru productia alimentara, acesta merge catre industria chimica, fiind utilizat la productia biothanolului, sau pur si simplu este exportat. Reprezentantii industriei se asteapta ca sistemul de cote sa dispara in 2015, asa cum a recomandat Comisia Europeana.

Participanti romani la ISM 2012

SC Artesans del Sucre SRL
Bomboniera SRL
Chipita Romania SRL
Croco SRL
SC European Food S.A
Galmopan Industrie S.A
Golden Foods Snacks
Pan Group S.A
Paneurogal SRL
SC Sweet for you SRL

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content