FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > Hypermarketurile, preferatele in Serbia

Hypermarketurile, preferatele in Serbia

populatie: 10.147.398 milioane locuitori
capitala, nr. de locuitori: Belgrad, 1.710.000 locuitori
PIB: - crestere reala 2008: 6,2%
- estimare crestere 2009: 3%

Piata de retail din Serbia a trecut printr-o serie de schimbari in ultimii ani. Acestea sunt evidente atunci cand vorbim de numarul retailerilor care opereaza in Serbia, precum si de comportamentul de cumparare si consum al populatiei. Desi mare parte a pietei de retail din Serbia este detinuta inca de micii comercianti, ponderea lor din totalul magazinelor este in scadere. An de an, rolul hypermarketurilor devine tot mai important in alegerea consumatorilor, ca loc in care isi fac cumparaturile. Noi retaileri, de regula cei din regiune, au intrat pe piata sarba, facand-o astfel mai competitiva. In consecinta, consumatorii au devenit mai selectivi si mai pretentiosi.

Principalii retaileri sarbi

Bravo – Lant de supermarketuri, un joint venture intre Bravo Si&Si din Loznica si Vip din Belgrad. Este alcatuit din patru supermarketuri: doua in Belgrad (1500mp) si doua in Loznica. La inceputul lunii decembrie, impreuna cu Slovenian Merkur, au deschis Bravo Homemarket in Loznica.

CBA – alianta nationala a retailerilor sarbi si unul dintre cei 11 membri ai CBA International. Are 22 de membri si 831 de magazine, pe diverse formate, de la magazine mici pana la hypermarketuri, in toate zonele Serbiei.

Familija market – nou lant local de supermarketuri, al carui prime magazine s-au deschis in noiembrie si decembrie 2008 in Belgrad. Compania planuieste sa deschida 25 de supermarketuri in Serbia in 2009, cu suprafete intre 450 si 2.000 mp.

Maxi – lant de magazine, in cadrul Delta M, membra a Delta Holding. Delta Maxi opereaza formate de supermarketuri, magazine de proximitate, hypermarket si cash&carry.

Dis – compania s-a dezvoltat pe retail prin magazinele Dis si francizele acestora, dar si prin magazine en gros in Krnjevo. Dis isi defineste magazinele ca megamarketuri (2000 mp).
dm - Drogerie markt doo Serbia este parte a dm-drogerie markt, una dintre cele mai mari drogherii din Europa, si se afla in Serbia din 2004. Magazinele au intre 277 si 619 mp.

Healty Alliance – este asociatia companiilor de trade infiintata de retailerii Impex promet (Nis), Kvin (Kragujevac), Vir (Loznica) si Coka (Smederevo) in decembrie 2006. În prezent are inca doi membri, Podunavlje (Baèka Palanka) si Vum (Sabac). Opereaza formate diferite de magazine, in toate zonele Serbiei.

Idea – are 84 de magazine, de la hypermarketuri la magazine mici. Mai detine si sapte centre en gros.

Interex – parte a companiei franceze Intermarché. Are hypermarketuri (3.500 mp) la Cacak,  Nis, Sabac, Belgrad. Exceptie face supermarketul din Zajeèar, de doar 1.000 mp.

KTC – companie de retail din Croatia, cu sediul central in Krizevci. În Serbia are supermarketuri de 2.500 mp.

Lilly drogerie – lant local de drogherii, cu peste 80 de magazine, din care peste jumatate in Belgrad. În unele dintre magazine s-a dezvoltat si conceptul de farmacii Lilly.

Mercator-S si M-Rodic - Meractor-S este parte a companiei slovene Mercator. În Serbia, are magazine la Belgrad, Novi Sad, Cacak si Nis. În 2006 a fuzionat cu lantul local de retail Rodic. M-Rodic a dezvoltat o retea larga de magazine, majoritatea in Vojvodina, dar si in alte orase din Serbia. Lanturile cuprind diferite formate de magazine: megamarketuri, supermarketuri, magazine obisnuite, en gros-uri si cash&carry.

Metro Cash&Carry – parte a grupului Metro, in Serbia opereaza cinci cash&carry, doua in Belgrad si cate unul in Kragujevac, Novi Sad si Nis, cu suprafete intre 7.200 si 10.000 mp.

Tus – parte a unui lant de retail sloven, in Serbia opereaza prin supermarketuri de peste 1.500 mp in Belgrad, Novi Sad, Sombor, Subotica, Sremska Mitrovica si Jagodina.

Univerexport - a fost infiintat in 1990, ca en-gros. Astazi compania are o retea dezvoltata de magazine aproape in fiecare oras din Vojvodina.

Veropoulos – companie greceasca ce detine lantul de supermarketuri Vero in Serbia. Toate cele trei magazine sunt in Belgrad si au intre 2.300 si 3.100 mp.

Magazinele traditionale scad in fiecare an

Potrivit Nielsen, numarul magazinelor traditionale a scazut in ultimii trei ani. În afara de Serbia, acest trend a fost semnalat in majoritatea pietelor din regiune, inclusiv Croatia, Bosnia si Hertegovina, Slovenia, Romania si Bulgaria. Însa anii anteriori au adus si dezvoltarea accelerata a comertului modern. Nielsen isi mentine estimarea din 2006, si anume cresterea sectorului de hyper / supermarkturi cu 46%.

Odata cu cresterea comertului modern si scaderea numarului de magazine traditionale, se constata un numar mai mic de magazine care servesc un numar din ce in ce mai mare de oameni.
Potrivit ultimului recensamant, numarul magazinelor alimentare a depasit 17.000, cu o importanta valorica de 70%. Rata estimata a super / hypermarketurilor versus magazine mari / medii versus mici este de 30:31:39. Potrivit surselor Nielsen, proportia valorii estimate a lanturilor locale versus internationale in Serbia este de 25,05%/12,9%.

Primele cinci categorii auditate de Nielsen, ordonate dupa valoarea vanzarilor, sunt: bere, cafea (instant, prajita si macinata), bauturi racoritoare, produse din ciocolata (tablete, batoane si praline) si lapte. Strategia a aratat ca 42.776 de companii operau pe piata sarba in martie 2008. Sectorul de trade detine 43% din totalul companiilor din aceasta tara si 40% din totalul antreprenorilor. Numarul magazinelor inregistrate este de circa 94.000 si sunt peste 100.000 de magazine.

Cota celui mai mare lant de magazine din cifra totala de afaceri a retailului este de circa 26%, fara cifra de afaceri a magazinelor locale mici si a retailerilor specializati. Incluzandu-i si pe acestia, cota ar fi sub 20%.

A doua mare companie are o cota de 6%-7%, a treia 3%-4%, a patra si a cincea impreuna aproape aproximativ 4%. In majoritatea tarilor UE, cel mai mare lant de magazine are o cota de 30%-35%, in timp ce celelalte patru au o cota considerabil mai mare. In Serbia primele cinci lanturi au circa 40% din cifra de afaceri totala a retailului, in timp ce in majoritatea tarilor membre UE acestea au o cota de 60% pana la 90%.

Si nivelul competitiei este scazut, cu exceptia sectorului food, cota de piata a primilor zece jucatori atingand numai 21%. Productivitatea in Serbia este de doua ori mai mica in sectorul en gros si chiar de trei ori mai mica in sectorul retail, comparativ cu comertul UE. Ratele venitului la investitii personale, ca masura adevarata a profitablitatii, sunt de 7,66% in comertul sarb – 9,65% in comertul en gros si 5,31% in retail.

Aceste rate sunt considerabil mai mici in Serbia decat in UE. Cantitatea de produse din retail este mai mare decat datoria catre distribuitori, ceea ce inseamna ca practic toate schimburile se realizeaza cu stocurile producatorilor. Investitiile per angajat in retailul sarb ating 1.800 de euro, in timp ce in UE sunt de 3.200 de euro. Marjele in Serbia sunt de 24,34% total, 26,24% in en gros si 20,13% in retail.

Marjele in magazinele specializate sunt de 23,1% in UE, in timp ce in Serbia acestea sunt de 17,76%. Rate extrem de mari ale adaosurilor au afectat rata cumulata a Serbiei care este putin mai ridicata decat rata totala a tarilor UE. Rezultatele sondajelor arata ca producatorii se arata mult mai putin satisfacuti de comportamentul si colaborarea cu distribuitorii decat comerciantii.

De asemenea, producatorii au acordat cel mai mare scor cooperarii lor cu lanturile de magazine straine, decat cu cele locale. Aproape 2/3 dintre consumatori intampina pozitiv venirea unui nou lant strain de magazine, desi exista un numar relativ mic de companii de trade straine care opereaza in Serbia, comparativ cu tarile vecine. Singurul operator pe piata sarba din lista celor mai importanti zece retaileri internationali este grupul german Metro AG.

Intrarea mai intensa a companiilor de trade straine ar crea o concurenta semnificativa printre lanturile deja existente, ceea ce ar afecta nivelul preturilor pe piata sarba. Se estimeaza ca in prezent exista 200.000 mp suprafata de inchiriat in mall-uri, adica circa 27 mp la 1.000 de locuitori. Serbia ar putea atinge media europeana a centrelor comerciale moderne relativ rapid, de 186 mp de suprafata inchiriabila la mia de locuitori.

Scade puterea de cumparare

Sondajul GfK referitor la puterea de cumparare in Europa in 2008/2009 a fost realizat de GfK GeoMarketing in 41 de tari europene. Rezultatele arata ca europenii au avut mijloace disponibile de 12.500 de euro per capita pentru a cheltui pe bunuri generale in 2008, in timp ce Serbia a ocupat locul 33, cu o suma de 3.080 euro per capita, in scadere cu doua pozitii fata de 2007.

Intre cele 41 de tari monitorizate, Serbia, impreuna cu Marea Britanie, au inregistrat scaderi fata de anul precedent monitorizat. In 2007 puterea de cumparare din Serbia a reprezentat 26,9% din media europeana, in timp ce in 2008 a atins 24,6%. În scadere cu aproximativ 5%, aceasta a ajuns la 3.080 euro per capita anual.

Turcia si Romania au depasit Serbia, pentru care singurul lucru imbucurator ar putea fi acela ca Bulgaria, ca membra UE, este inca in urma in ceea ce priveste puterea de cumparare, fapt ce ramane de discutat pentru 2009. Aceasta cadere nu a fost cauzata de criza financiara globala deoarece consecintele se vor vedea abia la sfarsitul lui 2009.

Serbia a avut o crestere relativ buna a produsului intern brut in 2008, insa au existat si cresteri de preturi la alimentele de baza, gaze, electricitate si servicii. În plus, un val de disponibilizari a avut loc in Serbia la sfarsitul anului trecut, ridicand un semn de intrebare asupra puterii de cumparare in 2009.
Sarbii, consumatori fideli

Conform studiului Shopper Trends efectuat de Nielsen anual in Serbia in patru orase mari (Belgrad, Novi Sad, Cacak si Nis) cei mai multi bani pentru alimente sunt cheltuiti in hypermarketuri. In 2006/2007 29% dintre respondenti au cheltuit cei mai multi bani in aceste magazine, in timp ce in 2008 procentul a fost de 41%, facand din hypermarketuri formatul cu cea mai mare crestere.

Majoritatea sarbilor isi fac cumparaturile alimentare o data sau de doua ori pe luna (31% o data, 46% de doua ori) si numai 1% viziteaza peste trei super / hypermarketuri.

Sarbii sunt constienti de importanta selectarii magazinului pentru cumpararea de alimente si depun efort pentru a face alegerea potrivita. Exista un trend descendent in a spune ca „merg la acelasi magazin mereu”, iar daca se deschide un nou magazinlanga casa lor, sarbii sunt dornici sa il vada. 63% dintre sarbi afirma ca uneori cumpara produse sau branduri noi, insa de obicei sunt fideli celor cunoscute, ceea ce inseamna ca, desi vor sa incerce noi magazine, ei sunt relativ fideli brandurilor.

... si traditionalisti

Cel mai recent sondaj GfK arata ca sarbii au inca cerinte scazute comparativ cu cei care cumpara de pe pietele dezvoltate. Potrivit acestui sondaj, sarbilor le plac foarte mult promotiile in-store, nu sunt pregatiti pentru utilizarea la scara larga a internetului si nu urmeaza neaparat un „stil de viata sanatos”.

De asemenea, nu au inca pretentii atat de mari si nu cer ca produsele sa fie adaptate special pentru ei. Pentru sarbi este deajuns ca produsul sa fie usor de recunoscut si nou pentru a-l cumpara. Potrivit GfK, 87% dintre consumatori sunt pregatiti sa cumpere produse noi, comparativ cu 67% din consumatorii din lume.

Acelasi sondaj arata ca in Serbia consumatorii sunt mai sensibili la toate tipurile de comunicare, in special la promotii, comparativ cu cei din pietele dezvoltate. Patru din zece sarbi cumpara produsul datorita cadoului pe care il primesc, desi nu intentionau acest lucru initial.

Sarbii sunt mai putin pretentiosi in materie de tehnologii. Desi numarul gospodariilor care au computer (43%) si al celor cu acces la internet (37%) este in crestere, exista anumite limite care impiedica utilizarea la scara larga. Sarbii merg la brutarii si fast-food-uri mai des si gatesc mai putin. Desi au activitati sportive rareori, ei au un index corporal mai scazut decat majoritatea altor popoare.

Companiile care urmeaza trenduri precum „viata in miscare“ sau „stil de viata sanatos“ incearca sa atraga beneficii si sa ajute consumatorii sa devina mai procupati de sanatate. Preturi favorabile, o gama variata si proximitatea fata de casa ori locul de munca sunt primii trei factori in alegerea locului pentru cumparaturi in randurile sarbilor. De asemenea, importanta sortimentatiei si varietatea creste cu fiecare an.

Doar 20% dintre sarbi citesc pliantele publicitare ale magazinelor si doar 5% folosesc informatiile din ele atunci cand merg la cumparaturi.

Se prefera cumparaturile mari

IRI si MEMRB analizeaza retailul din Serbia in ansamblu, studiind canalul de distributie din punctul de vedere al cumparatorilor.

Exista trei tipuri generale de a face cumparaturi in Serbia: cumparaturi mari (organizate), mici si zilnice. Sarbii prefera cumparaturile mari, din moment ce cumpara toate cele necesare dintr-un singur loc, pentru perioade mai lungi (2-3 saptamani).

Hypermarketurile sunt locurile pentru marile cumparaturi, pentru ca ofera varietate de produse si branduri. Aceste magazine sunt vizitate de regula de doua-trei ori pe luna mai ales pentru produse pentru ingrijirea personala, a casei si pentru sanatate.

Inainte de a vizita un hypermarket, jumatate dintre sarbi isi fac o lista de cumparaturi. In special femeile frecventeaza hypermarketul (55%), iar majoritatea cumparatorilor apartin grupului de varsta 18-35 de ani (69%) si au pana la doi copii (76% dintre respondenti). Peste 63% dintre cumparatorii din hypermarketuri apartin categoriei care castiga peste 60.000 de dinari (1 euro = 95 dinari), 46% dintre cumparatori iau decizia de cumparare pentru gospodarie, iar majoritatea acestora sunt femei (70%).

Ana Filipovic, Editor, Progressive Magazin, Serbia
Traducere si adaptare de Oana Georgescu

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content