FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > Evolutie pozitiva in volum pentru categoria pateului in primele trei luni ale anului

Evolutie pozitiva in volum pentru categoria pateului in primele trei luni ale anului

In primele trei luni ale anului 2010 consumul casnic de pate, atat de ficat, cat si vegetal, a inregistrat o crestere in volum de 7% fata de perioada similara a anului trecut, potrivit datelor oferite de GfK Romania. Cat despre preferintele consumatorilor, nu s-au inregistrat modificari sem­nificative, din datele de piata MEMRB reiesind ca cele mai mari vanzari le-a inregistrat, in mod traditional, pateul simplu,  din carne de porc, la conserva.

O alta caracteristica a ultimei perioade este si faptul ca cheltuielile pentru pate ale gospodariilor din Romania au crescut si ca urmare a unui pret mediu platit mai mare, in timp ce numarul de gospodarii care au cumparat cel putin o data pate in aceasta perioada a ramas constant.  

Structura categoriei

Privita in ansamblu, categoria pateului poate fi impartita in doua mari segmente, ce-i drept disproportionate, plecand de la materia prima din care sunt realizate, si anume, pate din carne si pate vegetal. In timp ce primul segment are trecere in randul consumatorilor datorita culturii gastronomice specifice tarii noastre, regasindu-se in mod obisnuit in cosul de cumparaturi, cel vegetal a aparut mai degraba ca o necesitate a inlocuirii celui dintai in perioadele de post si prea putin ca urmare a tendintei de crestere a numarului de consumatori vegetarieni.

Astfel, potrivit MEMRB, in perioada aprilie 2009 – martie 2010, 79,7% din volum vanzarilor si 79,0% din valoarea acestora l-a reprezentat pateul din carne, in timp ce pateul vegetal a cumulat 20,3% in volum si 21,0% in valoare. Raportat la aceeasi perioada aprilie 2008 – martie 2009, evolutia ambelor segmente este una relativ constanta.

O alta segmentare majora a categoriei se realizeaza in functie de ambalaj. Din acest punct de vedere, pateul la conserva domina topul, cu 92,8% in volum si 94,0% din valoarea vanzarilor, in perioada aprilie 2009 – martie 2010. Valori semnificative mai sunt inregistrate doar de pateul la membrana, cu 7,0% in volum si 5,6% in valoare vanzari, insa ponderea acestuia este in scadere.

Referindu-ne strict la categoria dominanta, cea a pateului de carne, situatia privind segmentarea dupa tip sta astfel: pateul din carne de porc detine 79,1% din volumul segmentului si 75,7% din valoarea acestuia, in timp ce pateul de pasare nu atinge pragul de 20%, inregistrand 17,1% in volum si 19,0% in valoare. Celelalte tipuri, precum pateul de gasca, de rata si specialitatile, nu cumuleaza mai mult de 3,8% din volum si 5,2 din valoare.

Chiar si asa, in perioada aprilie 2009 – martie 2010 se observa o tendinta usoara de crestere a acestor specialitati si, prin urmare, o mai mare deschidere a consumatorului spre experimentare si diversificare. Si in cadrul segmentului de pate de carne ambalajul cel mai popular este conserva, care atinge 94,9% in volum si 95,6% din valoarea vanzarilor.

Pateul vegetal, nelipsit din portofoliul oricarui producator

Desi este inca un segment nu foarte dezvoltat, cu puternice valente sezoniere, niciun producator serios nu isi poate permite sa nu aibe in oferta de produse pateul vegetal. 84,4% din volumul vanzarilor segmentului si 88,0% din valoarea acestora sunt realizate de pateul ambalat la conserva.

Din sortimentatia disponibila pe acest segment, la conserva, pateul vegetal simplu inregistreaza cea mai buna evolutie, cu 76,9% in volum si cu 74,8% in valoare, in perioada aprilie 2009 – martie 2010, conform datelor MEMRB. Acesta este urmat de pateul vegetal cu ciuperci, care, in aceeasi perioada, reprezinta 9,5% din volumul si 10,2% din valoarea totala a segmentului. Celelalte sortimente de pate vegetal la conserva – pate vegetal cu masline, cu ardei etc. – cumuleaza doar 13,6% din volum si 15,1% din valoarea vanzarilor, in timp ce, din punct de vedere al gramajului, conservele de 200 g si cele de 125 g sunt cele mai vandute.

Daca in dreptul pateului vegetal la conserva situatia in ceea ce priveste segmentarea dupa tip este destul de clara, pentru pateul vegetal la membrana, care reprezinta 15,5% si 11,9% din volumul si, respectiv, valoarea segmentului, vanzarile pe tipuri de pate sunt mult mai fragmentate. Rezultatele cele mai bune sunt inregistrate de pateul vegetal cu ardei, urmat de cel cu ciuperci, de cel vegetal simplu si de cel cu masline.  

Referinte despre jucatori si canalele de distributie

Piata de pate ramane in continuare puternic concentrata: primii patru juca­tori (Scadia Romania, Glina, Orkla Foods si Hamé) acopera 90% din piata in volum. Bucegi este marca de pate care atrage cel mai mare numar de gospodarii consumatoare.

Pateul simplu este fruntas in topul preferintelor gospodariilor. In cadrul acestei categorii, ponderea produselor marca proprie este una mica si chiar in scadere fata de primele trei luni ale anului 2009. Atat comertul traditional, cat si cel modern sunt in egala masura importante pentru aceasta categorie. Dintre formatele care au devenit mai importante amintim hypermarketurile si buticurile, a caror cota de piata in volum a crescut.

Cine sunt consumatorii casnici

Gospodariile al caror consum de pate este ridicat sunt cele numeroase, cu mai mult de patru membri si varsta capului familiei de pana la 49 ani.
La nivelul Romaniei, gospodariile cu mai mult de patru membri reprezinta 20%, ele consumand aproape o treime din totalul volumului de pate. Consumul gospodariilor cu varsta capului familiei cuprinsa intre 30 si 49 de ani a atins o pondere de 42% din volum, ele reprezentand la nivel de tara 37% din totalul gospodariilor.

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content