Dressingul, vanzari influentate de consumul legumelor

Utilizarea dressingurilor in prepararea salatelor este un obicei inca neexploatat pe piata de consum din Romania. Desi in ultimii doi ani se remarca o dezvoltare a categoriei la raftul magazinelor moderne, consumatorii raman inca pasivi.

Producatorii indica doua motive responsabile pentru acest comportament: consumul redus de salate in randul romanilor si lipsa de informare cu privire la alternativele de consum a dressingurilor. „In Romania, dressingul pentru salata este in continuare o categorie de nisa dat fiind faptul ca obiceiul de consum este format pe clasicul amestec ulei – otet si sare”, afirma Elena Marin, Key Account Manager in cadrul General Parma Food.

Categoria dressingurilor este o piata fragmentata ce contine o varietate de sortimente pliabile pe gustul tuturor tipurilor de consumatori. Asa cum remarca si Daniel Barbulescu, Category Manager Savoury in cadrul Unilever, „oferta actuala raspunde unor preferinte din ce in ce mai bine conturate ale consumatorilor, variind de la salate traditionale la retete internationale”.

Segmentarea categoriei
Avand in vedere oferta de dressinguri regasite la raft, acestea se pot imparti in trei segmente: amestec de condimente, sos deep (dressing cu compozitie consistenta, recomandat in primul rand pentru alimente bogate in proteine si secundar pentru salata) si dressingul exclusiv destinat salatelor.

Daca amestecul de condimente este utilizat dupa ce in prealabil  a fost amestecat cu o cantitate recomandata de apa, celelalte doua segmente nu necesita preparare anterioara. Diferenta dintre ele se remarca la nivelul compozitiei: in timp ce dressingul este un lichid usor, menit sa imbrace salata si sa ii confere gust, deep-ul este un sos consistent asemanator ketchup-ului si maionezei, recomandat a insoti si alte alimente decat salatele.

Reactii din partea pietei
Consumatorul a fost destul de rezervat fata de aceasta categorie, cu atat mai mult cu cat exista o familiarizare a sa cu amestecul de baza – ulei, otet si sare. „Tinand cont de traditionalismul culinar romanesc, putem aprecia feedback-ul actual din partea consumatorilor ca fiind promitator si incurajant”, afirma Anda Voicu, Brand Manager, Fuchs Condimente Romania.

Premisele mai putin favorabile ce au stat la baza procesului de dezvoltare sunt semnalate si de Elena Marin (General Parma Food) – „In general, consumatorul este conservator pe aceasta categorie. Tinand cont de faptul ca in continuare salata este considerata o garnitura ce acompaniaza un fel principal, are mai putina importanta in consum“.

Lucian Trofin, Director General in cadrul companiei Eisberg vorbeste despre o reactie optimista din partea consumatorilor. Facand o comparatie cu introducerea la raft a salatelor gata preparate in anul 2000, dressingurile au fost primite mult mai bine la momentul lansarii lor pe piata, in 2006. „Receptia publicului a fost mult mai buna decat in cazul salatelor poate datorita obisnuintei oamenilor de a consuma ketchup, sosuri si a tendintei consumatorului roman de a incerca ceva nou”, afirma Lucian Trofin.

Amestecurile cu iaurt, preferinta comuna
La rugamintea adresata producatorilor de a face un clasament al mixului preferat de catre consumatori, amestecurile cu iaurt s-au situat in top. Locul secund a fost ocupat de amestecurile pe baza de ulei de masline si otet balsamic.

Pentru a contribui eficient la dezvoltarea categoriei, producatorii de pe piata se axeaza in special pe activitati de degustare ce permit un contact direct al consumatorului cu produsul. „Am ramas adeptul acestei metode de promovare pentru ca impactul este foarte ridicat, iar in momentul in care consumatorul testeaza produsul, constientizeaza daca va continua sa il consume sau nu“, afirma Lucian Trofin.

La stadiul actual, aflat intre o categorie de nisa si ceea ce se doreste a fi – un produs cu larga utilizare, dressingul necesita eforturi mari indreptate catre informarea si educarea publicului. Avand ca referinta relatia consumatorului cu produsul, Giani Bunea - Director General al Kamis Condimente, afirma: „Nivelul de informare si educatie al consumatorului catre acest gen de produse este scazut. Suntem inca la inceput si ne obliga la investitii crescute in comunicare”.

Constienti de sezonalitatea categoriei, unii dintre producatori deruleaza activitati agresive de comunicare in perioada primavara – vara cand consumul de legume este mai ridicat decat in restul anului. „Suntem activi in comunicarea catre consumator mai ales in perioadele de vara, in care consumul de salate este crescut, prin promotii, comunicare la punctul de vanzare si comunicare in reviste”, afirma Giani Bunea.

Daniel Barbulescu (Unilever) atrage atentia asupra importantei pe care o au revistele de gatit si emisiunile culinare asupra deschiderii orizontului consumatorului. Clientii actuali ai categoriei, persoane informate din mediul urban sunt familiarizati cu varietatea culinara a salatelor, fie din meniurile restaurantelor cu specific, fie din calatoriile de vacanta. 

Preponderent IKA
Inafara de canalul HoReCa spre care sunt directionate o parte a volumelor de dressing, magazinele comertului modern sunt cel mai eficient si utilizat canal de vanzare pentru acest tip de produs. Slab reprezentat si aproape inexistent este canalul traditional pe care clientii vizati si spatiul redus de expunere nu il recomanda pentru distributia dressingurilor. „Cu siguranta comertul modern reprezinta canalul cel mai important in vanzarile de dressing datorita spatiului de expunere si politicii acestora de diferentiere”, afirma Giani Bunea.

Cu referire la clientii targetati dar si la indeplinirea conditiilor optime pentru depozitarea dressingurilor din categoria pe care o reprezinta, Lucian Trofin motiveaza alegerea hypermarketurilor si a supermarketurilor, in detrimentul conceptelor discount: „Am ezitat intrarea pe formate de magazin care nu se adreseaza clientilor pe care ii avem in target si care nu isi permit pastrarea lantului termic. Preventiv, preferam sa renuntam la niste vanzari insa calitatea este mai importanta decat vanzarea, mai ales ca in Romania categoria Convenience Fresh este la inceput”.

Probleme in categorie
O expunere a problemelor pe care categoria le intampina incepe cu perceptia buyerilor. Pretul dar si cunoasterea obiceiului de achizitie al clientilor marilor magazine determina reticenta fata de dressinguri. „Principala dificultate este reprezentata de importanta scazuta acordata acestei game de catre achizitori”, este de parere Giani Bunea. Astfel, nivelul scazut al vanzarilor inregistrate la nivelul categoriei influenteaza obtinerea unui spatiu adecvat la raft, derularea promotiilor si comunicarea activa.

In ideea unei colaborari eficiente cu buyeri si pentru a reduce eventualele pierderi cauzate de slaba achizitionare a produselor, „in momentul in care intram la raft intr-un nou magazin oferim un fresh service. Ceea ce nu se vinde putem sa schimbam. Practic nu exista un risc pentru magazin, cel putin nu pentru prima luna”, afirma Lucian Trofin.

La nivel de consumator, problemele semnalate au in vedere modalitatea de ambalare a produsului si perceptia produselor „la plic” de pe piata autohtona. „O bariera este reticenta pe care consumatorii o manifesta in fata produselor asa numite la plic, considerand ca este mult mai natural un mix de ulei, otet si sare din dulapul cu condimente al bucatarie”, afirma Daniel Barbulescu (Unilever).

In urma europenilor
Consumul de dressing pe piata din Romania este cu mult mai scazut fata de consumul din celelalte state est-europene iar un exemplu in acest sens este Ungaria. „Ca si consum ne apropiem de Polonia unde ne potrivim la gusturi foarte mult, dar suntem la aproximativ 30% din consumul inregistrat in Ungaria”, afirma Lucian Trofin.

Consumul scazut de dressing este cauzat atat de veniturile mici de care dispune consumatorul roman pentru a-si permite un produs aditional, cat si de traditionalismul culinar romanesc. „Exista discrepante majore intre consumul inregistrat pe piata romaneasca si cel consemnat pe alte piete, asa cum bucatariile difera substantial de la o natiune la alta”, afirma Anda Voicu (Fuchs Condimente Romania). Accentuand lipsa de informare a consumatorului, Giani Bunea sustine: „Nu suntem atat de sofisticati in  a pregati mancarurile precum alte tari din Comunitatea Europeana, asta si datorita nivelului scazut al puterii de cumparare dar si al educatiei”.

Evolutii
In mod cert dezvoltarea categoriei de dressinguri va depinde de modul in care vor fi consumate salatele de legume. Frecventa consumului va fi importanta in egala masura. In timp ce unii producatori mizeaza pe cresterea consumului in gospodarie ca urmare a crizei si din dorinta de a diversifica meniul preparat, altii remarca o continua orientare a consumatorilor spre regimurile sanatoase ce includ legumele proaspete.