Cum reglementeaza legea ingredientele din alimente pentru a proteja consumatorul

Informarea corecta a consumatorului vizavi de ingredientele alimentelor puse la vanzare este o prevedere esenþiala cuprinsa in legea protectiei consumatorului. Cum defineste legea ingredientele alimentare si cum trebuie prezentate ele pe eticheta produsului, aflati in randurile ce urmeaza.

Este cunoscut cazul in care ANPC a sanctionat un magazin dintr-o retea internationala deoarece comercializa sub denumirea de „Telemea de vaca in saramura”, sub marca proprie, un produs care nu continea grasime lactata, ci grasime de origine vegetala. Analizele de laborator efectuate de CNIEP LAREX au confirmat acest lucru. Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 impune ca produsele lactate sa fie obtinute exclusiv din lapte, conditie pe care produsul „Telemea de vaca in saramura – marca proprie reteaua X” nu l-a respectat. Pentru aceas­ta comercializare neconforma, operatorul retelei de magazine a fost sanctionat cu amenda contraventionala in valoare de 10.000 lei, produsul fiind retras de la comercializare.

Asa cum presedintele ANPC a declarat, „Utilizarea de denumiri stabilite prin norme nationale, denumiri consacrate, cunoscute si apreciate de consumatori, pentru produse inferioare calitativ, care nici macar nu fac parte din grupa produselor lactate, reprezinta o practica comerciala incorecta, cu afectarea interesului economic al consumatorilor.”

Prin ingredient se intelege orice substanta, inclusiv aditivii, utilizata la producerea sau la prepararea unui aliment si care va fi continuta si de produsul finit ca atare sau intr-o forma modificata. Atunci cand un ingredient al unui aliment este constituit din mai multe ingrediente, acestea sunt considerate ingrediente ale alimentului respectiv.

Nu  sunt considerate ingrediente urmatoarele:

a) componentele unui ingredient care, in cursul procesului de fabricatie, au fost temporar separate pentru a fi reincorporate ulterior in produs intr-o cantitate care sa nu o depaseasca pe cea intiala;
b) aditivii a caror prezenta intr-un aliment este datorata exclusiv faptului ca au fost continuti in unul sau in mai multe ingrediente ale acestuia si cu conditia ca acestia nu isi mai indeplinesc functia tehnologica in produsul finit;
c) aditivii utilizati ca auxiliari tehnologici;
d) substantele folosite in cantitati strict necesare ca solventi sau ca suport pentru aditivi ori pentru arome.

In lege se fac urmatoarele precizari:

a) apa adaugata si substantele volatile vor fi indicate in ordinea greutatii lor in produsul finit; cantitatea apei adaugate ca ingredient intr-un aliment este determinata scazandu-se din cantitatea totala a produsului finit cantitatea totala a celorlalte ingrediente folosite. Se excepteaza mentionarea apei in cazul in care cantitatea ei nu depaseste 5% din greutatea produsului finit;
b) ingredientele folosite in forma concentrata sau deshidratata si reconstituite in momentul fabricarii pot fi indicate in ordinea ponderala avuta inaintea concentrarii sau deshidratarii lor;
c) in cazul alimentelor concentrate sau deshidratate, care urmeaza sa fie reconstituite prin adaugarea apei, ingredientele pot fi mentionate in ordinea proportiilor din produsul reconstituit, cu conditia ca lista cuprinzand ingredientele sa fie insotita de o mentiune, precum: „ingrediente ale produsului reconstituit” sau „ingrediente ale produsului gata de consum”;
d) in cazul amestecurilor de fructe sau de legume, in care niciun fruct sau nicio leguma nu predomina cantitativ intr-un mod semnificativ, ingredientele se pot inscrie si in alta ordine, cu conditia ca lista cuprinzand ingredientele sa fie insotita de expresia „in proportie variabila”;
e) prevederile lit. d) se aplica si in cazul mixturilor de condimente sau de plante aromatice.

Cum defineste legea aromele naturale

Indicarea aromelor se face prin mentionarea termenului „aroma/arome” ori a unei denumiri specifice sau printr-o descriere a acestora.

Termenul „aroma naturala” sau alta expresie cu aceeasi semnificatie se utilizeaza numai pentru aromele a caror componenta de aromatizare contine exclusiv substantele aromatizante si/sau preparatele aromatizante definite in acte normative specifice. In cazul in care denumirea aromei contine o referinta la natura vegetala sau animala ori la originea substantelor incorporate, termenul „natural” sau alta expresie cu aceeasi semnificatie se utilizeaza numai pentru aroma la care componenta aromatizanta a fost izolata prin procedee fizice corespunzatoare, prin procedee enzimatice sau microbiologice ori prin procedeele de preparare traditionala a alimentelor obtinute in totalitate sau aproape in totalitate din alimentul sau din sursa aromatizanta respectiva.

Denumirea sub care este vandut un aliment poate fi insotita de mentionarea unuia sau mai multor ingrediente, daca acest lucru este prevazut prin acte normative specifice.

Cantitatea unui ingredient sau a unei categorii de ingrediente, exprimata in procente, determinata la momentul introducerii acestora in fabricatie, se declara in urmatoarele situatii:
a) cand ingredientul sau categoria de ingrediente respective apare cu denumirea sub care alimentul este vandut ori este in mod obisnuit asociat cu aceasta denumire de consumator; sau
b) cand ingredientul sau categoria de ingrediente respective este accentuata la etichetare prin cuvinte, desene ori grafice; sau
c) cand ingredientul sau categoria de ingrediente respective confera caracteristici specifice alimentului si il diferentiaza de alte produse cu care ar putea fi confundat datorita denumirii sau aspectului sau.

Cantitatea unui ingredient sau a unei categorii de ingrediente se inscrie cu denumirea sub care este vandut alimentul ori in imediata vecinatate a acesteia, sau in lista cuprinzand ingredientele, in continuarea  denumirii  ingredientului sau a categoriei de ingrediente respective.

In cazul alimentelor care au pierdut din umiditate ca urmare a unor tratamente termice sau a altor tipuri de tratamente la care au fost supuse, cantitatea indicata a unui ingredient sau a ingredientelor, exprimata in procente, se raporteaza la produsul finit. Atunci cand cantitatea unui ingredient sau cantitatea totala a ingredientelor inscrisa prin etichetare depaseste 100%, exprimarea procentuala se inlocuieste cu cea a cantitatii ingredientului/ingredientelor utilizate la obtinerea a 100 grame de produs finit. Cantitatea ingredientelor volatile se indica corespunzator cantitatii din produsul finit.

Cantitatea de ingrediente, utilizata in forma concentrata sau deshidratata si reconstituita pe parcursul procesului de fabricatie, poate fi indicata corespunzator cantitatii dinaintea concentrarii ori deshidratarii. In cazul alimentelor concentrate sau deshidratate, care urmeaza sa fie reconstituite prin adaugarea apei, cantitatea de ingrediente poate fi indicata corespunzator cantitatii din produsul reconstituit.

Articol scris de avocatul Marius Coltus, fondatorul casei de Avocatura Coltuc