Comertul in Macedonia si Muntenegru | Progresiv

Potrivit Nielsen, sectorul de trade in Macedonia a inregistrat o crestere constanta in ultimii ani. Cresterea cu 28% a numarului de magazine de la inceputul lui 2007 a facut din comertul modern cel mai dinamic sector. Numarul magazinelor mici si foarte mici a crescut cu 20% din ianuarie 2007, iar cel al magazinelor medii si mari cu 10%.

Totusi, Macedonia se afla inca in urma altor tari fost iugoslave in ceea ce priveste numarul de hyper / supermarketuri la un milion de locuitori. Valoarea estimata a importantei acestora in Macedonia este de 11%. Conform companiei de cercetare Nielsen, numarul total al magazinelor alimentare (mari, medii, mici si foarte mici) a depasit 6.000, iar ponderea lor valorica in comertul alimentar este de 88%. Cota hyper / supermarketurilor versus magazine alimentare mari / medii versus mici / foarte mici este 11:42:47.

Topul principalelor cinci categorii alimentare in Macedonia, monitorizate de Nielsen, in functie de valoarea vanzarilor sunt: cafea (instant, prajita si macinata), ciocolata tablete, guma de mestecat, praline si bomboane tari.

Consumatorii in Macedonia

Potrivit GfK, gospodariile in Macedonia nu au evoluat semnificativ in directia unei vieti mai bune in ultimul an. În prezent 25% dintre gospodarii au o situatie mai buna decat in urma cu un an, dar 19% au o situatie mai proasta. În plus, 55% au ramas la acelasi nivel ca acum sase luni.

Comparativ cu rezultatele din alte tari in tranzitie in care s-a efectuat acelasi tip de cercetare incepand cu mai 2008, gospodariile din Macedonia nu sunt mai preocupate de viitorul lor decat cele din alte tari.

Agravarea starii financiare in ultimul an se remarca in randul urmatoarelor grupuri: varsta de 35+ ani, casatoriti sau divortati, pensionari, muncitori, precum si cei cu venituri mici (venituri sub media din Macedonia). Starea financiara s-a imbunatatit in gospodariile cu un numar mai mic de membri (sau cupluri necasatorite), tineri sub 25 de ani, care lucreaza part-time sau functionari cu un salariu de peste 40.000 de dinari.

Populatia albaneza, intr-un procent semnificativ mai mare decat alte nationalitati, declara ca starea financiara din ultimele 12 luni s-a imbunatatit considerabil. 40% dintre respondenti spera ca in 2009 sa aiba loc schimari semnificative in bine (acelasi procent ca in luna mai).

Reckitt își restructurează portofoliul pentru a-și asigura o creștere accelerată

Săptămâna de muncă de patru zile în România: cum o aplicăm și avantajele sale

Asteptari financiare

Cei mai optimisti sunt: tinerii necasatoriti, cei cu studii superioare si studentii, cei cu venituri mari. Ca o noutate, fermierii ca si grup sociodemografic au asteptari crescute pentru viitor. Populatia albaneza, in evaluarea dezvoltarii trecute si viitoare, reprezinta grupul cel mai optimist dintre minoritatile din Macedonia.

In jur de 45% cred ca starea financiara va ramane la fel anul viitor, iar 16% cred ca se va inrautati. Cei mai preocupati de viitor, intr-un sens negativ, sunt cetatenii in varsta de 55+ ani, care si-au pierdut partenerul/a (divortati sau vaduvi), mai mult decat cei pensionati si cei care au un venit lunar de aproximativ 100 de euro.

Cand activitatea preturilor este evaluata, 80% dintre gospodarii se asteapta la cresteri de preturi in urmatoarele 12 luni. Astfel, 10% dintre gospodarii nu vor mai cumpara produse durabile si 41% se asteapta sa supravietuiasca. Avand in vedere situatia financiara generala, 34% dintre gospodarii reusesc sa economiseasca sume mici, iar 14% trebuie sa se imprumute sau sa apeleze la economii pentru a face fata cheltuielilor.

Rezultatele arata ca asteptarile negative pentru viitor sunt bazate pe experienta, pentru ca cei care se asteapta la o agravare a starii financiare sunt cei care abia fac fata cheltuielilor. Fermierii sunt un grup care a reusit sa faca economii considerabile.

RETAIL si consumatori in Muntenegru

Anul acesta Muntenegru a avansat cu 18 pozitii pe lista celor mai concurentiale economii din lume, realizata de World Economic Forum, situandu-se acum pe locul al 65-lea. Totusi, sectorul de trade se adapteaza greu la inovatiile de pe piata, iar institutiile raspunzatoare ar trebui sa ofere un nivel de siguranta adecvat, in special acum, cand concurenta se intensifica.

Consiliul Economic din Muntenegru estimeaza ca supravietuirea comerciantilor locali ar fi in pericol daca ultimele lanturi de magazine autohtone, Voli si Plus commerce, ar fi vandute strainilor. Reprezentantii comerciantilor autohtoni afirma ca daca se vand si lanturile de magazine care au mai ramas, atunci producatorii locali vor fi adusi in pragul falimentului, iar productia locala va fi afectata si de intrarea noilor lanturi straine. 

AAylex ONE deschide primul restaurant Cocorico în parteneriat cu Auchan

ATAC by Auchan ajunge la cel de-al cincilea magazin

Putere de cumparare scazuta

Puterea de cumparare a muntenegrenilor este printre cele mai scazute din Europa, potrivit GfK. Muntenegru a ocupat, ca si in 2007, locul 35 in clasamentul puterii de cumparare europene.

Muntenegrenii dispun de 2.600 de euro anual pentru cheltuieli, in timp ce media europeana este de 12.500 de euro. Conform sondajului referitor la puterea de cumparare in Europa in anii 2008-2009, sub Muntenegru se afla Bosnia si Hertegovina ai carei cetateni dispun de 2.330 de euro anual si Macedonia, cu 2.200 de euro.

Serbia se afla cu doua pozitii inaintea Muntenegru, cu aproximativ 3.000 de euro per capita, in timp ce Croatia cu 4.760 de euro ocupa locul 30.

Costurile minime de trai pentru o familie muntenegreana cu patru membri din clasa de mijloc au fost de 762,33 euro lunar in septembrie 2008, potrivit datelor Uniunii Sindicatelor din Muntenegru. Suma este de 1,8 ori mai mare decat venitul mediu din acea luna. Taxele medii si deducerile in Muntenegru in septembrie au fost de 429 de euro, potrivit datelor Monstat.

Cosul contine cheltuieli lunare pentru alimente, chirie, transport, igiena, imbracaminte, educatie si cultura. Hrana detine 42% din cos, adica 320,26 euro, iar 37,23 euro s-au cheltuit pentru igiena.

Ana Filipovic, Editor, Progressive Magazin, Serbia
Traducere si adaptare de Oana Georgescu