FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > Comerciantii din preajma scolilor

Comerciantii din preajma scolilor

Ca urmare a incidentei extrem de crescute a cazurilor de obezitate in randul copiilor, dezbaterea privind alimentatia sanatoasa a acestora este deja una veche in Europa Occidentala. Ea vine acum si in atentia opiniei publice din Romania si, fapt imbucurator, incearca macar sa aduca mai serios in constiinta consumatorilor faptul ca o alimentatie echilibrata este obligatorie pentru sanatatea copiilor.

Probabil ca ar trebui spus, inca de la bun inceput, ca nici un aliment nu este daunator sanatatii, daca nu este consumat in exces. Consumului excesiv, educatia alimentara deficitara si lipsa de supraveghere a copiilor sunt cauze care pot conduce la obezitate, iar Romania nu face exceptie in privinta cresterii incidentei obezitatii in randul copiilor si tinerilor.

Drept urmare, pe principiul ca educatia trebuie sa inceapa de la o varsta frageda, Parlamentul a aprobat in aceasta primavara Legea pentru o alimentatie sanatoasa in unitatile de invatamant preuniversitar, iar Ministerul Sanatatii Publice a aprobat, la mijlocul lunii septembrie, ordinul prin care se stabileste lista alimentelor care sunt nerecomandate prescolarilor si scolarilor, in conformitate cu articolul 9 din aceasta lege.

Actul normativ, care a generat numeroase discutii contradictorii, prevede criteriile pentru care diferite categorii de alimente se incadreaza in categoria alimentelor nerecomandate copiilor, precum si criterii universal recunoscute ca esentiale pentru o nutritie sanatoasa. In lista alimentelor nerecomandate prescolarilor si scolarilor sunt incadrate alimentele cu continut mare de zahar, grasimi si sare, bauturile racoritoare (cu exceptia apei potabile si minerale imbuteliate), alimentele cu continut ridicat de calorii pe unitatea de vanzare, alimentele neambalate (cu exceptia bananelor si a citricelor) si alimentele neetichetate. Mai detaliat, sunt nerecomandate alimentele care contin 15 g zahar / 100 g produs, peste 20 g / 100 g produs si peste 1,5 g sare / 100 g produs, precum si alimentele care contin peste 250-300 kcal pe unitatea de vanzare.
Fiecare grupa de produse nerecomandate este completata cu cateva exemple de categorii de alimente care prin continut sau forma de prezentare pot fi nerecomandate (fara a contine, insa, o lista exhaustiva a acestora). Nutritionistii care au intocmit lista sustin ca aceasta urmeaza a fi actualizata periodic, in functie de evolutia comportamentelor alimentare in randul copiilor si de politica generala in domeniul nutritiei. Scopul actului normativ, potrivit acestora, este de creare a unui comportament alimentar sanatos, pornindu-se de la premisa ca, pe parcursul programului scolar (patru - sase ore pe zi), necesitatile copilului sunt reprezentate de echivalentul unei gustari, respective 10% din valoarea calorica zilnica, reprezentand 300 Kcal.
Ministerul Sanatatii Publice subliniaza faptul ca procesul de orientare catre o alimentatie sanatoasa nu poate fi realizat exclusiv prin interzicerea comercializarii anumitor alimente in incinta scolilor, familia, scoala si societatea jucand un rol comun in promovarea unui stil de viata sanatos, care sa asigure dezvoltarea armonioasa a tinerei generatii si, totodata, un inalt nivel de protectie a starii de sanatate.

Propuneri fara raspuns

Lista recent aprobata de Ministerul Sanatatii a fost criticata de Presedintele Romalimenta, Sorin Minea, care sustine ca actul normativ, in forma actuala, nu este aplicabil, initiativa legislativa in sine fiind de la inceput gresit formulata.
Acesta este de parere ca actul normativ este o "compilatie nereusita" a legislatiei europene deoarece au fost ignorate particularitatile sistemelor de invatamant din statele care au implementat norme asemanatoare, precum si modificarile pe care legislatiile acestor state le-au suferit ulterior aprobarii lor. Presedintele Patronatului din Industria Alimentara spune, de asemenea, ca lista cuprinde categorii prea generale de produse si ca nu sunt definite grupele de produse la care se face referire, motiv pentru care se poate ajunge in situatia in care alimente care nu sunt nocive sanatatii copiilor sunt incadrate in aceeasi grupa de produse cu cele nerecomandate.
Alunele, batoanele cu cereale, care fac parte din grupa snack-urilor, sunt doar doua dintre exemplele pe care Presedintele Romalimenta le-a enumerat pentru a argumenta criticile aduse listei alimentelor nerecomandate in consumul prescolarilor si scolarilor. La acestea, Minea adauga ca fast-food nu inseamna doar pizza si hamburger. Mai mult chiar, o pizza vegetariana sau un hamburger simplu (deoarece este unul dintre putinele preparate din carne cu o cantitate de grasime sub 10%) nu pot avea efecte nocive asupra sanatatii copiilor. Aceste produse devin nocive, potrivit lui Sorin Minea, combinate cu maioneza, ketchup si alte sosuri similare. Din aceste motive, in perioada in care lista a fost supusa dezbaterii publice, Minea a propus completarea listei alimentelor nerecomandate prescolarilor si scolarilor cu o lista a alimentelor recomandate acestora, propunere care a ramas insa fara raspuns, Ministerul Sanatatii Publice motivand respingerea propunerii astfel: "In urma postarii pe site-ul Ministerului Sanatatii Publice a ordinului pentru aprobarea listei alimentelor nerecomandate prescolarilor si scolarilor si a principiilor care stau la baza unei alimentatii sanatoase pentru copii si adolescenti s-au primit mai multe propuneri de modificare / completare.
Aceste propuneri au fost analizate de membrii Comitetului pentru Alimentatie si Nutritie, care au decis modalitatea lor de preluare. In ceea ce priveste propunerea unei liste de alimente recomandate, aceasta excede, in acest moment, Legea nr. 123/2008, in forma sa actuala".

Un sistem atipic

Pe langa inadvertentele mentionate anterior, Presedintele Romalimenta atrage atentia asupra faptului ca, in Romania, programul de scoala a unui copil este diferit de cel existent in tari precum Anglia (reglementari similare), unde elevii stau la scoala intreaga zi. Prin urmare, mai mult decat scoala, un rol deosebit in educarea copiilor il are familia, acolo unde elevul petrece restul zilei.
Un alt aspect care particularizeaza sistemul romanesc il constituie absenta cantinelor si prezenta chioscurilor scolare, Minea precizand ca acolo unde au fost adoptate legi precum cea a alimentatiei sanatoase in unitatile de invatamant preuniversitar, s-a tinut cont si de acest aspect.
Sorin Minea a criticat si dispozitiile referitoare la controlul in scoli pentru a depista alimentele nerecomandate. Acesta sustine ca, potrivit dispozitiilor europene, controlul alimentelor nu se numara printre responsabilitatile Ministerului Sanatatii Publice si nu poate fi efectuat de acesta deoarece contravine indicatiilor europene.
Precizam ca, potrivit ordinului prin care a fost adoptata lista alimentelor nerecomandate prescolarilor si scolarilor, constatarea incalcarilor prezentei legi si aplicarea sanctiunilor se fac de catre Inspectia Sanitara de Stat a Ministerului Sanatatii Publice, prin inspectiile sanitare de stat judetene si a municipiului Bucuresti, in conformitate cu art. 15 din Legea nr. 123/2008.

Cod etic al marketingului produselor alimentare destinate copiilor

Dan Vlaicu, Presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, a prezentat, in luna septembrie, impreuna cu euro-parlamentarul Magor Csibi, vicepresedinte al Comisiei de Mediu a Parlamentului European, proiectul de Cod etic al marketingului produselor alimentare destinate copiilor.
Codul defineste Criteriul Nutritional Minimal pe care ar trebui sa-l respecte alimentele destinate celor mici, pentru a nu le afecta sanatatea si a nu-i predispune la obezitate. 
Adoptarea, voluntara, a acestui ansamblu de reguli presupune incetarea promovarii produselor care nu respecta Criteriul Nutritional Minimal (asa cum este el definit in codul etic), prin orice mijloace de marketing si respectarea dreptului copiilor de a nu fi influentati sau de a nu-si influenta parintii sa cumpere anumite produse. Proiectul Codului etic pentru marketingul produselor alimentare destinate copiilor este supus dezbaterii publice, urmand sa fie analizat de producatorii din domeniu, de autoritatile statului, ca si de cei implicati in promovarea acestor produse, urmand sa se stabileasca varianta finala.

Legislatia romaneasca, prin Legea 363/2007, referitoare la combaterea practicilor comerciale incorecte, prevede faptul ca este interzis sa adresezi in reclame indemnuri directe copiilor, pentru a cumpara produse.

Cateva din prevederile codului

- Bauturile care vor putea fi promovate copiilor trebuie sa aiba valoare nutritiva (aici incadransu-se apa, apa minerala si sifonul, care nu au zahar adaugat, bauturi cu cel putin 50% suc natural de fructe sau legume, care nu au zahar adaugat, lapte degregresat sau partial degresat, lapte de soia sau de orez, care pot fi cu arome, care nu au zahar adaugat) si, de asemenea, trebuie sa aiba valoare nutritiva scazuta (bauturi racoritoare si ceaiuri indulcite, bauturi ce contin mai putin de 50% suc natural de fructe sau legume, care au zahar adaugat, bauturi al caror continut de cofeina este mai mare decat o cantitate neglijabila).

- Alimentele care vor putea fi promovate copiilor trebuie sa aiba continut scazut de zahar, sare si grasimi. Mai exact, grasimile nu trebuie sa depaseasca 35% din totalul de calorii, grasimi saturate si grasimi hidrogenate nu trebuie sa reprezinte mai mult de 10% din totalul de calorii. Zaharul adaugat trebuie sa fie sub 35% din gramaj si sarea sub 230 mg/portie la alimente de tip snack, sub 480 mg/portie la alimente de tipul cerealelor, supelor, pastelor fainoase si carnurilor, sub 600 mg/portie la alimente de tipul pizza, sandwich-uri si feluri principale, sub 770 mg/meniu complet.

- Adoptarea regulilor cuprinse in proiectul legislativ presupune incetarea promovarii produselor care nu respecta Criteriul Nutritional Minimal prin orice mijloace de marketing si respectarea dreptului copiilor de a nu fi influentati sau de a nu-si influenta parintii sa cumpere anumite produse.

Previziune

Desi trecuta de Parlament si completata cu lista alimentelor nerecomandate prescolarilor si scolarilor, Legea pentru o alimentatie sanatoasa in unitatile de invatamant preuniversitar lasa insa rezerve privind modul in care va fi aplicata.
Cert este ca, dincolo de influenta pe care o are in alimentatia copiilor, Legea pentru o alimentatie sanatoasa in unitatile de invatamant preuniversitar va genera unele dificultati in randul agentilor economici. Potrivit proiectului de ordin, agentii economici care distribuie si / sau comercializeaza alimente in incinta unitatilor de invatamant trebuie sa faca dovada compozitiei alimentelor prin eticheta, specificatii de la producator sau buletine de analiza. Sarcina nu ar fi foarte dificila daca dispozitiile legale ar fi clare, insa, tinand cont ca legea suporta unele interpretari, este greu de anticipat cat de corect vor fi aplicate aceste norme.
Initiativa insa este de apreciat, cu rezerva ca, in timp, vor fi eliminate si problemele care in prezent suporta critici.

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content