Ce oportunitati aduce pentru retaileri ruralizarea?

„Reteaua comerciala din zona rurala este redusa si putin diversificata. Desigur, nou-mutatii dispun de automobile proprii si isi pot face cumparaturile principale in hypermarketurile de la periferia oraselor apropiate. Dar se stie ca acest lucru nu e suficient, oamenii au nevoie zilnic de paine proaspata, fructe, produse de intretinere casnica etc. O oportunitate de dezvoltare a magazinelor de proximitate si o provocare pentru retelele de astfel de magazine, care ar avea de rezolvat problema aprovizionarii pe spatii geografice mari”.

Datele provizorii ale recensamantului din toamna anului trecut ne-au adus, pe langa vestea previzibila ca am ramas doar 19 milioane de oameni in Romania, o informatie mai putin asteptata: proportia populatiei urbane este de 52,8%. Este neasteptata pentru ca, potrivit datelor publicate de INS pentru iulie 2010, proportia respectiva era de 55,1%, valoare stabila in ultimii 10 ani, dupa multe decenii de crestere a ponderii urbane. Asistam asadar la un inceput de schimbare de trend: relativa crestere a ruralului. De fapt, o asemenea tendinta era mai demult previzibila, prin prisma datelor publicate de INS (Institutul National de Statistica) despre miscarea migratorie: incepand din 1997 s-au inregistrat mai multe schimbari de domiciliu dinspre urban spre rural decat invers.

Volumele n-au fost mari (de ordinul zecilor de mii de persoane) si nu au avut imediat efect asupra volumului populatiei pentru ca in mediul rural, populatia fiind mai imbatranita, numarul deceselor este sensibil mai mare decat in urban. Daca analizam structura pe grupe de varsta a soldului migrator in anii in care fenomenul a avut valori maxime (2008 si 2010), constatam existenta a doua contingente principale care se deplaseaza dinspre urban spre rural: copiii (0 - 15 ani) si varstnicii (indeosebi cei cu varste de peste 50 de ani).
Fluxul de migratie urban-rural are doua componente distincte. Pe de o parte, constatam ca o parte din familiile mature, cu copii, de regula din clasa de mijloc, decid sa se mute din oras in comunele din jurul acestuia. Fac acest lucru mai ales pentru ca aici pot gasi locuinte noi mai ieftine. Distanta nu este neaparat o problema – daca lucrezi in zona Pipera, ajungi la lucru mult mai repede din comuna Tunari decat din Drumul Taberei. Fenomenul este deosebit de actual in Bucuresti, unde in comunele din nord (Mogosoaia, Peris, Corbeanca etc.), dar si din vest (Chiajna, Domnesti) sau sud (Jilava) au avut loc dezvoltari imobiliare de proportii.

De fapt, in jurul majoritatii oraselor mari din tara au avut loc fenomene similare. Pe de alta parte, exista un numar mare de cupluri iesite la pensie (adesea, anticipat sau la o varsta inferioara celei obisnuite) care revin in localitatea de provenienta. Se stie ca marea majoritate a salariatilor urbani varstnici provin din rural, ei au venit la oras in anii ’60, ai industrializarii socialiste si au la tara o casa batraneasca. Cu o pensie modesta faci mai usor fata nevoilor traiului zilnic in mediul rural, astfel ca, odata iesiti la pensie, multi oameni decid sa-si reia modul de viata rural.

Ambele componente ale migratiei urban-rural au toate sansele sa devina fenomene de durata, caci conditiile care le-au produs vor ramane valabile macar cateva decenii. Problema este ca acesti ex-urbani, ajunsi in satele romanesti, au (si vor avea tot mai mult) nevoi specifice, pe care nu e evident ca oferta actuala le poate satisface. In acelasi timp, aceasta categorie dispune de o putere de cumparare superioara mediei „localnicilor” din zonele de primire, ceea ce inseamna ca nevoile lor reprezinta tot atatea oportunitati pentru cei ce vor sti sa le vina in intampinare cu oferte corespunzatoare.

In primul rand, reteaua comerciala din zona rurala este redusa si putin diversificata. Desigur, nou-mutatii dispun de automobile proprii si isi pot face cumparaturile principale in hypermarketurile de la periferia oraselor apropiate. Dar se stie ca acest lucru nu e suficient, oamenii au nevoie zilnic de paine proaspata, fructe, produse de intretinere casnica etc. O oportunitate de dezvoltare a magazinelor de proximitate si o provocare pentru retelele de astfel de magazine aparute in ultimul timp care ar avea de rezolvat problema aprovizionarii pe spatii geografice mari.

Pentru ca majoritatea noilor veniti se indreapta spre varsta a treia, e probabil ca vor avea tot mai multa nevoie de servicii medicale, atat de putin diversificate in zonele rurale. La fel de probabil, cuplurile cu copii vor aprecia aparitia unor crese si gradinite care sa le scuteasca de trambalarea zilnica a copiilor in oras.
Exemplele oportunitatilor pe care modificarea de trend demografic despre care am vorbit pot continua. Problema este ca in comunitatile spre care se indreapta fluxurile despre care am vorbit sa existe suficient spirit antreprenorial care sa le fructifice.